Bucurestiul ar putea avea o retea de  "Drumuri verzi". Vezi cum ai putea sa ajungi la serviciu cu bicicleta mergand prin parcuri si stradute pitoresti din vechiul Bucuresti

Organizatia pentru Promovarea Transportului Alternativ in Romania (OPTAR) propune Primariei Capitalei realizarea unei retele de „Drumuri verzi” – piste de bicilete pe carosabil si alei pietonale – in tot Bucurestiul, astfel incat ciclistii si pietonii sa poata ajunge rapid si eco dintr-o parte in alta a orasului. Reteau de Drumuri Verzi ar urma sa fie construita prin parcuri, pe salba de lacuri a Capitalei, pe Splaiul Dambovitei, pe marile bulevarde si pe strazile secundare.

• Vezi ce solutii propune OPTAR pentru a impaca soferii cu biciclistii, iar Capitala sa devina mai curata

Reteaua de „Drumuri verzi” propusa de OPTAR prevede construirea unei retele de piste pentru biciclete si trotuare dedicate exclusiv biciclistilor si pietonilor. Desi merg impreuna, fluxurile pentru pietoni sunt separate de cele pentru biciclisti, iar benzile pentru biciclete trebuie sa aiba o latime de 2-3 metri. In prezent, o mare parte dintre trotuarele din oras sunt ocupate de masini parcate neregulamentar.

Unde se propune construirea „Drumurilor verzi”, potrivit OPTAR:

– salba de lacuri a Capitalei/Splaiul Dambovitei

– marile parcuri

– bulevardele centrale, fara a afecta benzile dedicate transportului public

– strazile si aleile cu trafic auto redus

– zonele industriale

Desi Bucurestiul este un oras foarte aglomerat, specialistii de la OPTAR spun ca pot gasi loc si pentru benzile de biciclete pe bulevardele si strazile secundare ale orasului, introducand sensuri unice.

Prezentare proiect Drumuri Verzi – OPTAR

„95% din durata de viata a unei masini, ea nu se deplaseaza. Regandirea modului in care este folosit acum spatiul pe drumul public permite reordonarea masinilor astfel incat sa se elibereze definitiv un trotuar si o banda de circulatie. De exemplu, un trotuar curatat de masini parcate precum si eliberarea unei benzi carosabile de 2,5-3 metri latime, prin introducere de sensuri unice, poate reprezenta o cale de circulatie care sa faca parte din reteaua de Drumuri verzi. Acest spatiu eliberat va fi protejat de traficul motorizat prin amenajarea de parcari la limita Drumului Verde. Spatiul ramas din partea carosabila trebuie sa poata fi utilizat pe un sens de circulatie de catre traficul motorizat. Utilizarea terenurilor nefolosite, a spatiilor industriale sau a fostelor linii de cale ferata industriala au fost idei de succes, in alte tari, pentru realizarea unei infrastructuri pentru biciclisti”, se arata in proiectul propus de OPTAR.

Pentru a demonstra ca se poate realiza aceasta solutie, OPTAR a analizat doua trasee ce ar putea fi introduse in reteaua de „Drumuri verzi”:

– str Olari – str. Izvorul Rece – str. Corbeni – str. Popa Rusu – str. Martin Serghiescu – str. Batistei – traseu de 1670 metri

-bd. Aviatorilor – bd. Beijing si retur pana la intersectia cu str. Ion Mincu.

„Cele doua trasee permit realizarea unor tronsoane ale retelei de „Drumuri verzi” prin instituirea de sensuri unice pentru masini pe respectivele strazi, materializarea unor piste pentru biciclete cu latimea de minim 2 metri plus spatiul de siguranta, interzicerea parcarii pe trotuar si protejarea drumului verde prin amenajarea de parcari intre acesta si fluxul autovehiculelor”, concluzioneaza reprezentantii OPTAR.

Restul traseelor ar urmeaza sa fie stabilite dupa consultarea cetatenilor.

Pentru a fi folosita cu succes, reteaua de „Drumuri verzi” trebuie sa fie sigura, directa, atractiva, confortabila, continua si accesibila, sustin reprezentantii OPTAR.

Organizatia pentru Promovarea Transportului Alternativ in Romania (OPTAR) a prezentat acest proiect marti, in cadrul Grupului de lucru pe Mobilitate Urbana realizat la nivelul Primariei Capitalei. Ion Dedu, seful Directiei de Infrastructura din cadrul Primariei Capitalei, a declarat ca va discuta cu arhitectii care realizeaza Planul Urbanistic General al Bucurestiului pentru a vedea cum se pot insera aceste idei in strategia orasului.

Daca Primaria Capitalei isi va asuma acest proiect, el ar putea fi realizat in circa 18 luni. Mai exact, in 6 luni se va identifica aceasta retea de „Drumuri verzi”, iar in 12 luni ele ar putea fi amenajate.

Reprezentantii OPTAR spun ca in continuare vor consulta biciclistii si riveranii de pe strazile ce ar putea fi introduse in aceasta retea de drumuri, iar dupa consultarea publicului vor elabora cu studenti la arhitectura si urbanism, voluntari, proiectul tehnic. In final, depinde insa de municipalitate daca va dori sa implementeze aceste propuneri.

„Panalosa a realizat in Bogota peste 350 km de cai pentru biciclete, separate de traficul rutier. Bogota este o metropola cu peste 8 milioane de locuitori. In Olanda, in anii 60 s-a cheltuit masiv pentru infrastructura rutiera. Rezultatul: centrul oraselor s-a blocat cu masini si foarte multi oameni au murit in accidente rutiere. In zilele noastre, in Olanda, infrastructura pentru biciclete este bine pusa la punct. Rezultatul: peste jumatate din populatia tarii utilizeaza bicicleta ca mijloc de transport cotidian. Numarul accidentelor a scazut semnificativ. Daca construiesti piste pentru biciclete, vor veni si biciclistii”, argumenteaza OPTAR implementarea acestui proiect.

Reprezentantii organizatiei sustin ca pistele de biciclete pe care municipalitatea urmeaza sa le amenajeze pe Calea Victoriei, pe carosabil, sunt singurele care ar putea fi introduse in reteaua de „Drumuri verzi”.

Primaria Capitalei, prin Administratia Strazilor, a platit 11 milioane de euro in 2008 si 2010 pentru amenajarea a 122 km de piste pentru biciclete. In 2012, Politia Rutiera a inchis aproximativ 80% dintre aceste piste deoarece erau nefunctionale.

In 2011, insa, cu aproape un an inainte sa inchida pistele, Politia Rutiera a cerut Administratiei Strazilor sa remedieze aceste erori.

Cu toate acestea, in acest interval de timp Administratia Strazilor nu a facut nimic. Acum, institutia sustine ca pistele au iesit din garantie si firmele care au incasat cele 11 milioane de euro nu mai au nicio obligatie. „Pistele pentru biciclisti au fost desfiintate dupa ce au iesit din garantia oferita de firma care le-a construit”, a raspuns Administratia Strazilor sec.

In 2008, potrivit informatiilor furnizate de Administratia Strazilor, s-au realizat circa 60 de km de pista pentru biciclete.

Strazile pe care s-au realizat pistele sunt: Bd. Libertatii – Piata Constitutiei – Bd. Unirii – Piata Alba Iulia – Bd. Decebal -Piata Muncii; Bd. Cantemir – Bd. Tineretului – Calea Vacaresti; Bd. Constantin Prezan – Bd. Aviatorilor; Piata Presei Libere – Campus Agronomie – Bd Kiseleff – Bd. Lascar Catargiu – Piata Romana; Bd. Basarabia – Str. Bucovina; Bd. Iuliu Maniu -Bd. Geniului – Str. Bagdasar -Str. Gh. Marinescu – Sos. Colentina – Splaiul Independentei; Splaiul Independentei – Bd. Kogalniceanu – Bd. Elisabeta – Bd. Sincai – Splaiul Unirii – Bd. Bravu – Calea Vacaresti; Str. Campia Libertatii – Bd. Baba Novac – Bd. Brancusi; Bd. N. Grigorescu -Bd. Rebreanu; Bd. L. Rebreanu – Bd. N. Grigorescu – Bd. Camil Ressu.

Realizarea acestora a costat 5 milioane de lei, echivalentul a circa 1 milion de euro. Firma care le-a construit se numeste Marcatin, iar cea care le-a proiectat Global Service. Aceste piste nu au fost semaforizate.

In 2010, potrivit raspunsului dat de Administratia Strazilor la solicitarea HotNews.ro, s-au realizat 68 de km de piste pentru biciclete. Pistele s-au trasat pe strazile: Calea Plevnei, Piata Charles de Gaulle, Bucurestii Noi, Viilor, Serban Voda, Odoarei, Valea Oltului, Soseaua Petricani, Valea Ialomitei, Valea Argesului, Ghencea, Mihai Bravu, Drumul Sarii, Polografiei, Timisoara, Drumul Taberei, Brasov, Constantin Prezan, Unirii, Oltenitei, 13 Septembrie, Sibiu, 1 Mai, Calea Dorobanti, Iancu de Hunedoara, Stefan cel Mare, Bucuresti – Ploiesti, Piata Presei, Aviatorilor, Theodor Pallady, Fantana Miorita si bd. Tudor Vladimirescu.

Amenajarea acestor piste a costat 50 de milioane de lei – circa 10 milioane de euro, si au fost realizate de firmele DUMAVA si UTI Trafic. Daca facem un calcul, pentru un km de vopsit trotuarul s-au platit 125.000 de euro. In acest pret intra si montarea semafoarelor pentru biciclete, in anumite locuri. Pentru atribuirea contractului Administratia Strazilor sustine ca a facut licitatie.

Si pistele de biciclete din acest pachet au avut un proiectant: firma Search Corporation.

In medie, pentru 1 km de pista pentru bicicleta municipalitatea a platit 150.000 de euro. Ce inseamna pista de bicicleta pentru Administratia Strazilor: un metru de trotuar vopsit cu vopsea grunjoasa verde si galbena, stantata din loc in loc cu cate o bicicleta alba.

Cine plateste pentru prejudiciul cauzat? Nimeni. Potrivit unui raspuns trimis de Administratia Strazilor la solicitarea HotNews.ro, nimeni, deoarece pistele au iesit din garantie. Institutia intentioneaza in acest moment sa construiasca alte piste pentru biciclete, acestea urmand sa fie amplasate pe carosabil.

Potrivit unui raport al Curtii de Conturi, dat publicitatii in urma cu cateva saptamani, Primaria Capitalei prin Administratia Strazilor Bucuresti a creat in 2012 un prejudiciu de 10,6 milioane lei fiindca nu a refacut pistele de biciclete din Bucuresti inchise de Politia Rutiera.

Curtea de Conturi a constatat „efectuarea de cheltuieli ineficace si ineficiente in valoare estimata de 10.600 mii lei ca urmare a faptului ca Administratia Strazilor nu a luat masuri de refacere a pistelor de biciclete deteriorate din multiple cauze (lucrari de interventii derulate pe trotuare, lucrari pentru realizarea „retelei metropolitane de fibra optica pentru telecomunicatii”, accidente rutiere) si nici masuri pentru achizitionarea si montarea indicatoarelor de semnalizare si a stalpilor de protectie, ceea ce a condus la retragerea temporara a avizului de functionare de catre Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti – Brigada rutiera pentru 28 piste de biciclitti din cele 39 amenajate. In aceste conditii nici obiectivul amenajarii pistelor de biciclisti (crearea unui flux separat pentru acestia de traficul rutier, in conditii de siguranta), deci eficacitatea investitiei nu au fost atinse”, se arata in raportul institutiei.