Business Report: Statul roman ar putea prelua Arpechim pe un euro. Rafinaria se va vinde la pachet cu Oltchim; Costurile autostrazii Comarnic-Brasov, cat PIB-ul unei tari din Africa; Statul vrea sa vanda terenurile de sub companiile deja privatizate. Suma obtinuta ar fi de ordinul miliardelor de euro

Statul roman ar putea prelua Arpechim pe un euro. Rafinaria se va vinde la pachet cu Oltchim. Administratorul judiciar al combinatului chimic Oltchim Ramnicu Valcea este de parere ca, in perioada imediat urmatoare, Petrom si statul roman vor parafa o intelegere prin care rafinaria Arpechim Pitesti sa treaca in proprietatea statului gratis, cu asumarea investitiilor de mediu de circa 200 de milioane de euro. Arpechim era principalul furnizor de materie prima pentru Oltchim, scrie Economica.net.

Marea abureala cu fondurile europene. Desi rata de absorbtie a fondurilor europene a fost in 2013 cat in cei sase ani de la aderare, atingand 33%, impulsul dat economiei ramane palid. Efecte vizibile, insemnand o crestere a PIB de 1-2%, vor aparea abia cand vor fi depasite 60 de procente. Rata de absorbtie a fondurilor europene a ajuns, in anii care au trecut de la aderare, o expresie fetisizata, o cifra simbol, cu incarcatura mai mult politica decat economica, o miza in disputa putere-opozitie, scrie Capital.

Statul vrea sa vanda terenurile de sub companiile deja privatizate. Suma obtinuta ar fi de ordinul miliardelor de euro. Romania ar putea obtine „cateva miliarde de euro” din vanzarea a 65.000 de hectare de teren, aflate in proprietatea statului, dar care sunt folosite de catre societati care intre timp au fost privatizate, a declarat, la Adevarul Live, Stan Popa, presedintele Autoritatii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS). Din acesti bani ar putea fi ulterior despagubiti cei care mai au de incasat sume de la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP), a mai completat el, potrivit Adevarul.

Costurile autostrazii Comarnic-Brasov, cat PIB-ul unei tari din Africa. Tara noastra detine recordul la construirea de autostrazi cu viteza melcului, insa, in privinta costurilor, ne situam pe un loc fruntas, achitand note de plata demne de adevarate proiecte mastodont. Mult asteptatul proiect de infrastructura Comarnic-Brasov va avea o nota de plata de 1,8 miliarde de euro, o suma extrem de mare pentru doar 53 de km, potrivit unor voci din piata care considera ca proiectul nu este deloc fezabil din acest punct de vedere, scrie Bursa.

Marii fermieri: exporturile masive de cereale nu aduc vesti bune. Romania exporta mult materii prime, dar graul vandut ieftin se intoarce in tara sub forma de faina, la preturi mult mai mari. Cresterea exporturilor poate fi privita intr-o lumina pozitiva, daca ne gandim ca fermierii locali devin mai productivi. Insa acest avans arata si ca Romania nu are capacitatea de a procesa materiile prime care merg cel mai bine la export, cum sunt graul, porumbul sau semintele de floarea soarelui, scrie EVZ.

FMI nu este de acord cu reorganizarea productiei de energie in companii cu un mix de resurse. Fondul Monetar International se opune intentiei Guvernului de a reorganiza sectorul productiei de electricitate de stat in companii care sa utilizeze mai multe resurse energetice, nu doar cate una, ca in prezent, au declarat, joi, surse din domeniu. „Oficialii FMI nu au venit cu vreun argument, ci pur si simplu se opun. Cei din Departamentul pentru Energie au aratat ca in toata Europa exista companii care utilizeaza un mix de resurse, nu mai exista nicaieri companii doar cu o sursa, cum sunt la noi Hidroelectrica, Nuclearelectrica si complexurile energetice”, au spus sursele citate, potrivit Capital.

Surpriza: energia verde a dus la cresterea emisiilor de carbon si in Romania. Cantitatea de energie produsa de catre Complexul Energetic Oltenia a scazut puternic in 2013, de la o cota de piata de 30% pana in jur de 20%, insa emisiile de dioxid de carbon au crescut raportat la electricitatea realizata, din cauza pornirilor si opririlor dese ale grupurilor energetice, cauzata de catre productia intermitenta a eolienelor, a declarat Laurentiu Ciurel, managerul companiei de stat. El a mai spus ca astfel se ajunge la un total de 600.000 de tone de dioxid de carbon suplimentar pe fiecare grup pe an, ceea ce se traduce intr-un cost suplimentar de 3 milioane de euro pe grup, scrie Adevarul.

Producatorii de electricitate nu folosesc nici jumatate din capacitatea de export – Translectrica. Capacitatea de export a conexiunilor retelei Transelectrica peste granitele tarii nu este folosita de producatorii de electricitate nici la jumatate, potrivit unei declaratii pentru Economica.net, a lui Stefan Bucataru, presedintele directoratului Transelectrica. Consumul intern de electricitate se ridica la putin peste o treime din capacitatea de productie a Romaniei. „Transelectrica are o capacitate de transport suficienta pentru a raspunde cererilor de export. Deocamdata, pentru export nu se foloseste jumatate din capacitatea de interconectivitate externa”, a raspuns Stefan Bucataru, pentru Economica.net.

Libertatea economica 2014 – Romania: Economia ar merge bine daca nu ar fi problemele din institutii. Romania are un grad de libertate economica de 65,5 – cifra care o claseaza pe locul 62 in lume in Indexul Libertatii Economice pe 2014 dat publicitatii de Heritage Foundation in parteneriat cu The Wall Street Journal. Scorul inregistrat de Romania este cu 0,4 puncte mai mare decat cel inregistrat in 2013. Potrivit autorilor Indexului, cresterea punctajului se datoreaza „micilor progrese facute in domeniile libertatilor monetare, libertatilor comerciale si indepartarii coruptiei”, scrie Cursdeguvernare.ro.

Studiu privat: Posibil deficit de capital de 770 miliarde euro pentru bancile europene, daca ar fi evaluate obiectiv. Marile banci din Europa ar putea avea un deficit de capital de aproape 770 de miliarde de euro (1.000 miliarde dolari) daca ar fi evaluate obiectiv in testele de stres ale Bancii Centrale Europene, iar in unele cazuri ar fi necesar sprijinul financiar al statelor, conform unui studiu realizat de doi profesori universitari din SUA si Germania. Potrivit analizei, 109 banci din zona euro ar avea nevoie de 767 de miliarde de euro pentru a-si aduce capitalul la un nivel considerat sigur de catre Banca Angliei, scrie Bursa.