Candidatii la sefia BOR in atentia presei
Din cei 180 de membri ai Colegiului Electoral Bisericesc, care il vor desemna pe noul Patriarh circa 70 sunt laici, scrie Evenimentul Zilei.
Cotidianul afirma ca pentru sefia BOR se vor infrunta doua tabere, cea a ecumenistilor reprezentata si cea a traditionalistilor reprezentata de Chiar daca invocat ca un posibil candidat la sefia BOR Bartolomeu Anania va juca doar rolul de arbitru, crede <a
</a
href=”http://www.romanialibera.ro/a102496/cine-va-fi-urmasul.html” TARGET=”_blank”>Romania Libera.
Viitorul conducator al BOR, inaltul prelat va trebui sa-si includa in agenda de lucru si atragerea de fonduri pentru Construirea catedralei Neamului, considera Ziarul Financiar.
Patriarhul Romaniei, votat de Frunzaverde, Milut si Onaca
Mai multi politicieni fac parte din organismul care il va alege pe cel de-al saselea Patriarh al Romaniei, in calitate de reprezentanti ai laicilor in Colegiul Electoral Bisericesc.
Potrivit Statutului de functionare a Bisericii Ortodoxe Romane, viitorul Patriarh va fi ales de Colegiul Electoral Bisericesc, prin vot secret, dintre doi sau trei candidati desemnati de Sfantul Sinod.
Colegiul Electoral Bisericesc este organul electiv central pentru ierarhia bisericeasca superioara.
Este format din membrii Sfantului Sinod, reprezentantii eparhiilor in Adunarea National Bisericeasca (un cleric si doi mireni din fiecare eparhie), membrii clerici si mireni ai Adunarii eparhiale a eparhiei vacante, decani ai Facultatilor de Teologie si directori ai Seminariilor Teologice Liceale (cate unul pentru fiecare Mitropolie).
Reprezentantii laici ai eparhiilor in Colegiul Electoral Bisericesc sunt insa nume foarte cunoscute, precum presedintele PNTCD, Marian Petre Milut, vicepresedintele PD Sorin Frunzaverde, vicepresedintele PNL Cornel Popa, academicianul Constantin Balaceanu-Stolnici, senatorul Dorel Onaca si Gheorghe Martin, fost prefect al Constantei.
Iar votul lor va atarna greu la alegerea viitorului Patriarh, din moment ce, din aproximativ 180 de membri ai Colegiului Electoral Bisericesc, circa 70 sunt ale laicilor.
Membri laici ai Colegiului Electoral Bisericesc
Sorin Frunzaverde (inginer, 47 de ani) este vicepresedinte PD din 2005. A fost ministru al mediului si al apararii in guvernarea CDR si l-a inlocuit, in 2006, pe Theodor Atanasiu in functia de ministru al apararii, fiind demis in aprilie 2007 odata cu restructurarea guvernamentala.
Cornel Popa (profesor de fizica, 56 de ani) este deputat de Bihor din partea PNL din 2000, cand a devenit si membru al formatiunii, iar in septembrie 2001 a ajuns presedintele filialei PNL Bihor. In prezent este vicepresedinte al formatiunii liberale.
Constantin Balaceanu-Stolnici (academician, 84 de ani), presedinte al Societatii Ateneul Roman, a dezvaluit in aprilie 2007 faptul ca a fost informator al Securitatii incepand cu 1974, ca sef de sectie la Institutul „Ana Aslan”. El ne-a declarat ca inca nu s-a gandit cine ar trebui sa-i ia locul Patriarhului Teoctist.
Nicolae Noica (inginer constructor, 64 de ani) a fost deputat din partea PNTCD in perioada 1996-2000. O vreme el a facut parte si din guvernul Ciorbea. In 1996, a fost numit in functia de ministru al lucrarilor publice si amenajarii teritoriului.
Marian Petre Milut (inginer, 52 de ani) este presedinte al PNTCD din 2004 si are o avere estimata la 130 de milioane de euro.
Milut este nehotarat in privinta votului, precizand ca, „in primul rand, Sfantul Sinod trebuie sa ia o hotarare asupra noului Patriarh”.
Dorel Onaca (42 de ani), membru PD si om de afaceri, a fost unul dintre oamenii care i-au stat aproape lui Traian Basescu in perioada
in care acesta a fost suspendat din functia de presedinte. Onaca a fost senator din partea PRM in legislatura 2000-2004.
Gheorghe Borcean, director Spitalul Caransebes – membru al Adunarii eparhiale a Episcopiei Caransebes
Teodor Maghiar, fost rector la Universitatea din Oradea – membru al Adunarii eparhiale a Episcopiei Oradiei, Bihorului si Salajului
Viorel Roman, presedinte al Centrului de Afaceri Iasi – membru al Adunarii eparhiale a Arhiepiscopiei Iasi
Catalin Flutur, primarul Municipiului Botosani – membru al Adunarii eparhiale a Arhiepiscopiei Iasi
Emil Mina Rosu, sef catedra Facultatea de inginerie – membru al Adunarii eparhiale a Episcopiei Dunarii de Jos
Tudor Nedelcea, scriitor – membru al Adunarii eparhiale a Arhiepiscopiei Craiovei
Viorel Voia, arhitect – membru al Adunarii eparhiale a Arhiepiscopiei Craiovei
Gheorghe Martin, fost prefect, presedinte judetean PC – membru al Adunarii eparhiale a Arhiepiscopiei Constanta
Gheorghe Benea, inginer – membru al Adunarii eparhiale a Arhiepiscopiei Clujului
Constantin Asavoaie, presedinte Prison Fellowship Romania – membru al Adunarii eparhiale a Arhiepiscopiei Clujului
Radu Stanca, profesor universitar – membru al Adunarii eparhiale a Episcopiei Argesului si Muscelului
Constantin Nicolescu, presedintele Consiliului Judetean Arges – membru al Adunarii eparhiale a Episcopiei Argesului si Muscelului
Cine urmeaza dupa Teoctist
IPS Daniel era considerat oricum candidatul principal, toti ultimii patru patriarhi ai BOR fiind anterior mitropoliti ai Moldovei. Doar primul patriarh, PF Miron Cristea, nu a stat pe scaunul mitropolitan de la Iasi, el fiind inainte episcop de Caransebes.
Istoricii BOR argumenteaza ca in 1919, cind acesta a fost ales mitropolit primat, s-a cautat in mod special un ierarh ardelean, care sa sublinieze ideea de uniune nationala, consfintita pe 1 decembrie 1918.
Toti cei patru patriarhi alesi dupa recunoasterea, pe 30 iulie 1925, a Patriarhiei Romane de catre Patriarhia Ecumenica de la Constantinopol si-au facut „ucenicia“ ca mitropoliti ai Moldovei.
Alegerea lor ca patriarhi nu a fost insa o regula obligatorie pentru sinod, fapt demonstrat si de propunerea care i-a fost facuta mitropolitului Ardealului, Nicolae Balan, de a candida pentru aceasta functie. In 1939, acesta a refuzat pe motiv ca nu doreste sa paraseasca Ardealul, fiind ales PF Nicodim Muntean, iar in 1948 Balan a considerat ca e prea batrin ca sa intre in lupta.
La Iasi au fost gasiti apoi candidatii cu cel mai mare potential pentru functie, dar si cei care au avut sustinerea politica necesara, respectiv PF Justinian Marina si PF Justin Moisescu.
Avind de partea sa aceste argumente istorice, IPS Daniel, exponentul miscarii ecumeniste din interiorul BOR, si-a vazut insa blocate sansele in 2006, cind IPS Bartolomeu, mitropolitul Clujului si virful de lance al traditionalistilor, a sustinut schimbarea Regulamentului de functionare si organizare a BOR.
S-a dorit ca locotenenta patriarhala sa nu mai revina automat mitropolitului Moldovei, insa in cele din urma s-a ajuns la un compromis: el poate asigura locotenenta si poate candida, insa nu poate conduce sedinta de alegeri. IPS Daniel a demonstrat ca se bucura totusi de o sustinere larga in acest moment.
Majoritatea ierarhilor din Moldova, IPS Laurentiu Streza, mitropolitul Ardealului, cu ierarhii din subordinea sa, si o parte din ierarhii din strainatate este de asteptat sa voteze si pe 10 septembrie cu IPS Daniel, la fel ca si reprezentantii din eparhiile lor in Colegiul Electoral Bisericesc.
Tabara IPS Daniel, ca si cea rivala, s-a cristalizat in 2005, la alegerea mitropolitului Ardealului, cind mitropolitul de la Iasi l-a sustinut pe fostul preot de mir Streza.
Riposta IPS Bartolomeu, prin infiintarea Mitropoliei Clujului, ce are in subordine cele mai multe eparhii din Ardeal, a venit insa imediat si a dus la o racire si a relatiilor dintre IPS Daniel si PF Teoctist. Aceasta a dat nastere la multe speculatii, cautindu-se alti „favoriti“ pentru succesiune.
In conditiile in care IPS Bartolomeu, in virsta de 86 de ani, nu va intra in batalie, ierarhul pe care acesta il va sustine va fi principalul contracandidat al IPS Daniel.
IPS Teofan, mitropolitul Olteniei, este una dintre propunerile pe care le-ar putea face IPS Bartolomeu, sustin surse bisericesti, insa diferite scandaluri in care a fost implicata mitropolia de la Craiova in ultima perioada il dezavantajeaza.
O varianta pe care clericii ardeleni nu o exclud este si IPS Andrei Andreicut, arhiepiscopul de Alba Iulia, care s-a dovedit un manager bun, insa nu are anvergura academica a mitropolitului Moldovei. „Nu m-am gindit, pentru ca vestea a venit pe neasteptate. Insa nu cred“, spune IPS Andrei.
In aceste conditii, nu trebuie exclusa nici o candidatura-surpriza, a unui ierarh a carui imagine sa fie mai putin rodata. Alte nume care se vehiculeaza sint cel al IPS Nifon, arhiepiscopul de la Tirgoviste, si cel al PS Gherasim, episcopul de Vilcea. Despre ultimul s-a spus recent ca l-a turnat pe cardinalul catolic Iuliu Hossu si are, deci, sanse reduse.
IPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, are aceeasi problema a unei colaborari cu Securitatea si, pe deasupra, asocierea imaginii sale cu PSD nu reprezinta un atu. Sprijinul sau e cautat insa de candidatii care au sanse mai mari.
IPS Teodosie il va sustine insa pe cel care ii va oferi mai mult in schimb: infiintarea mitropoliei Tomisului sau chiar functia de mitropolit care se vacanteaza prin alegerea noului Patriarh. Tinind cont ca IPS Bartolomeu a infiintat o noua mitropolie, este posibil ca IPS Teodosie sa-l sprijine pe candidatul sustinut de acesta.
Pe de alta parte, daca il sprijina pe IPS Daniel si acesta cistiga, scaunul de la Iasi se elibereaza si el are, teoretic, sansa sa devina mitropolit in zona natala, Bucovina.
Evaluarea candidatilor
Specialistii si analistii in teologie contactati de „Romania libera” ii crediteaza cu cele mai multe sanse pe primii doi, mitropolitii Daniel si Teofan. In ceea ce il priveste pe Bartolomeu Anania, acesta este privit mai mult ca un arbitru al luptei dintre cei doi, si nu ca un posibil contracandidat, avand in vedere varsta inaintata (86 de ani) si problemele de sanatate.
In unanimitate, toti cei cu care am discutat ieri spun ca un aspect hotarator in alegerea viitorului patriarh va fi atitudinea mai conservatoare sau mai deschisa cu care va privi dogmele Bisericii. Razvan Codrescu, redactor-sef la revista „Lumea Credintei”, sustine ca „Inalt Prea Sfintitul (IPS) Daniel are o politica mai ecumenica, mai deschisa catre celelalte confesiuni crestine”.
Insa, adauga Codrescu, tocmai acest lucru nu il face prea popular printre ultraortodocsi, care „considera ca face prea multe concesii”. La polul opus se afla IPS Bartolomeu, care este „mai traditionalist”. Undeva la mijloc intre cei doi se afla IPS Teofan, ierarh apreciat de Patriarhul Teoctist, care, spun surse din anturajul sau, „vedea in Teofan un posibil succesor”.
Mai mult, publicistul Dan Ciachir sustine ca „se formeaza un curent pro-IPS Teofan ca urmare a simpatiei de care se bucura din partea Patriarhului”.
Pe de alta parte, preotul Jurgen Henkel, directorul Academiei Evanghelice Transilvania, este de parere ca traditia va avea un cuvant greu de spus in alegerea celui de-al saselea Patriarh al Romaniei: „Dupa Unirea din 1859, moldovenii erau nemultumiti ca sediul Mitropoliei a fost mutat la Bucuresti, astfel ca s-a hotarat ca Mitropolitul de Moldova sa devina «locum tenens», adica sa fie
al doilea in ierarhie si, automat, urmas la scaun. Aceasta lege nescrisa a functionat, insa nu este inclusa in Statutul Bisericii”.
Razvan Codrescu sustine ca efectele impartirii Mitropoliei Ardealului se vor face simtite chiar si acum, dupa un an de la eveniment: „IPS Daniel va primi voturi de la IPS Laurentiu Streza, pe care l-a sprijinit pentru Mitropolia Ardealului, pe cand IPS Bartolomeu l-a sprijinit pe IPS Andrei Andreicut, Arhiepiscop de Alba Iulia.
Eparhia acestuia din urma este mai mare, prin urmare la fel este si numarul voturilor puse in balanta”.
Cristian Vasile, doctor in istorie la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, socoteste ca viitorul Patriarh va fi ales in functie de viziunea sa asupra trecutului Bisericii: „In arhiva Patriarhiei, depozitata la Manastirea Antim, este toata corespondenta cu departamentul cultelor din vremea comunista, interventiile patriarhilor pe langa organele de Securitate. Nimeni nu a avut acces.
Intrebarea este ce au de ascuns”. Pe de alta parte, Vasile ne-a spus ca nu este optimist ca vreunul dintre candidati isi va asuma trecutul: „
In IPS Daniel s-au pus multe sperante pentru ca in anii ‘90 a facut parte dintr-un grup de reflectie care contesta ierarhia compromisa a Bisericii”.
Vasile a amintit de „marturisirea fortata” pe care a facut-o IPS Teodosie anul trecut cu privire la colaborarea sa cu fosta Securitate; si Bartolomeu Anania a recunoscut ca, aflat in inchisoare, a fost silit sa dea declaratii despre Patriarhul Teoctist. „Sunt orgolii, resentimente. Lupta dintre cele doua tabere va fi foarte stransa.
Probabil se vor duce si negocieri si ne putem astepta chiar si la o retragere strategica.”
Misiunea nr. 1 a urmatorului Patriarh: banii de Catedrala
Cea mai mare sarcina a urmatorului Patriarh al Romaniei va fi constructia Catedralei Neamului, care va costa cateva sute de milioane de euro si pentru care Biserica strange de multi ani fonduri.
„Biserica are proprietati si valori, dar problema este ca sunt greu de transformat in lichiditatile de care avem nevoie”, descria acum cativa ani situatia financiara a celei mai iubite institutii din Romania unul din inaltii sai ierarhi.
Oficial, conform Registrului Comertului, Patriarhia Romana este actionara la o clinica medicala, „Prof. Dr. Eduard Apetrei SRL”, unde detine 25% din actiuni.
De asemenea, Mitropolia Olteniei si Episcopia Severinului si Strehaiei mai figureaza ca actionare la Lebada-Severin SRL (o companie care detine un hotel in Turnu-Severin), iar Arhiepiscopia Craiovei, cea a Iasilor si cea de Alba au actiuni la cateva firme precum Praxis SRL, Ocolul Silvic Jiul (infiintata probabil pentru a administra padurile retrocedate din Oltenia) sau Reintregirea SRL.
INTERVIURILE HotNews.ro