Sari direct la conținut

Cartierul Tineretului, construit în ritm infernal, și dispariția caselelor și rostului a mii de bucureșteni. Călătorie în lumea dispărută a florarilor de la care Regina Maria lua bujori

Ansambluri de locuințe în cartierul Tineretului din București (1989), Foto: AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA
Ansambluri de locuințe în cartierul Tineretului din București (1989), Foto: AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA

Astăzi, doar numele unor străzi din cartierul Tineretului-Văcărești mai amintesc de vechii ei locuitori: Calea Văcărești, despre care cei bătrâni spun că nu a fost numită astfel după boierii Văcărești, ci după vacile care pășteau în lunca Dâmboviței, Manu Cavafu, care a fost staroste de kavafi, adică al pielarilor), Cărămidari, Lânăriei, Tăbăcari.

În rest, azi, doar blocuri anvelopate râd în soare în zona delimitată de blvd.Tineretului, blvd. Gheorghe Șincai, Splaiul Unirii și Bulevardul Unirii, adică Tineretului de azi.

Lumea veche a florarilor și grădinarilor din București a cunoscut o transformare necesară pentru modernizarea orașului, dar a fost una violentă, în perioada anilor 1960-1986, cu demolarea Căii Văcărești și distrugerea unui mod de viață.

Un paradis cu pomi fructiferi, flori, legume, un loc însuflețit de mici comercianți pe Calea Văcărești, dar și cu porțiuni de stufăriș, mlaștină, cocioabe, sărăcie lucie și locuire insalubră în faimoasa Vale a Plângerii. O periferie unde urlau lupii, de unde și numele cârciumii „Urlătoarea”.

Citește, pe B365.ro, povestea acestei lumi dispărute a florarilor de la care Regina Maria lua bujori și a unei brutale transformări din București.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro