Cât de corect sunt iluminate străzile din România? Despre o altfel de poluare care ne afectează tot mai mult viețile

Poluarea produsă de iluminatul public, de neoanele magazinelor sau chiar de becurile din casele vecinilor reprezintă o preocupare recentă și pentru autoritățile din România. Totuși, cum se poate face deosebirea dintre lumina necesară și cea considerată „poluare”? Și cum pot fi îmbunătățite lucrurile în viitor? HotNews încearcă să răspundă la aceste întrebări cu ajutorul experților.

•  „Foarte multe becuri montate de primării aruncă lumina în toate direcțiile, deși aceasta ar trebui direcționată către sol”, spun experții.
• Păsările sunt mai afectate decât oamenii de lumina greșit direcționată. De exemplu, la Palatul Parlamentului seara pot fi întâlnite stoluri de păsări care se învârt haotic chiar și câteva ore. 

Lumina care se pierde

Odată ce ziua trece și afară se întunecă, orașele devin niște puncte luminoase: aceasta este imaginea transmisă din spațiu. Însă cu cât ne apropiem mai mult de Pământ, cu atât vom vedea multitudinea de surse care transformă localitățile în aceste sfere de lumină: felinare care emit nuanțe calde și reci, reclame luminoase, LED-uri gigantice, sigle ale unor magazine în culori neon.

Toate acestea stau la baza fenomenului poluării luminoase.

Este normal ca orașele să fie iluminate pe timp de noapte, spune astronomul Adrian Șonka. Întunericul oferă un sentiment de nesiguranță, iar orice formă de așezare, fie că e vorba de capitala unei țări sau de o localitate cu un număr mai mic de locuitori, nu ar trebui să rămână în beznă. Important, aici, este felul în care este realizată iluminarea.

Poluarea luminoasă este, practic, lumina artificială trimisă de om în orice altă direcție opusă pământului. Este lumina care este îndreptată, în cele mai multe cazuri, către cer – exact acolo unde nu ar trebui să ajungă.

„Iluminează norii, burțile păsărilor, avioanele; este o lumină care se pierde, nu mai este folosită de către om, deci este energie risipită”, explică Adrian Șonka. 

„Cea mai Proastă lumină posibilă”

Valentin Grigore, președintele Societății Astronomice Române de Meteori, observă cerul din 1982 și a putut să vadă modificările care au apărut în decurs de 40 de ani. Până de curând, povestește el, România stătea bine la capitolul poluare luminoasă, dar începând cu anul 2017, iluminatul s-a dezvoltat într-un ritm haotic.

Și Ministerul Mediului a observat schimbările. Conform unui document, în ultimii zece ani, poluarea luminoasă a crescut atât din punct de vedere al intensității, cât și al zonelor afectate. Comparând două hărți care prezintă nivelul poluării luminoase, se va observa că atât orașele, cât și satele, sunt din ce în ce mai expuse.

Două ar fi motivele principale pentru creșterea din ultima perioadă, explică Valentin Grigore: felul în care sunt proiectate corpurile de iluminat și calitatea luminii.

Precum în cazul construcției unei clădiri, care trebuie să respecte anumite reguli, și iluminatul se realizează după un set de norme. În România, susțin experții, aceste reguli nu sunt puse în practică. Astfel, copurile de iluminat stradal au ajuns să emită lumina peste tot și nu doar în jos.

„Foarte multe becuri sunt lăsate să arunce lumină în toate direcțiile – sferic, radial – în jurul lor, adică inclusiv în sus. Lumină care se duce în sus nu ajută pe nimeni și ar trebui redirecționată către sol. Avem nevoie de lumină la sol, nu sus, pe cer, că nu ne trebuie lumină pe cer. Și așa, lumina se pierde”, spune Adrian Șonka.

Se mai pierde și o parte din bugetul alocat pe iluminatul stradal. Astronomul oferă un exemplu: un bec de 50 de wați, montat corespunzător, ar emite toți cei 50 de wați înspre sol. Același bec, montat greșit, ar emite doar o parte din energia pe care o are asupra pământului, iar o parte va fi pierdută.

O soluție ar fi ca deasupra becurilor care sunt montați pe stâlpii de iluminat să fie puse protecții, în partea superioară, pentru a nu emite lumină în sus.

Pe lângă acest aspect, problematic este și tipul de lumină produs de iluminatul stradal: în mod obișnuit, temperatura de culoare nu ar trebui să depășească 2000 de Kelvin – tipul de lumină care are această temperatură se numește amber și are o culoare gălbuie. „Este lumina aceea veche, pe care o produceau corpurile de iluminat cu sodiu”, spune Valentin Grigore.

În schimb, multe dintre străzile din țară sunt iluminate cu o lumină albă-albastră, care are o temperatură de culoare cuprinsă între 4000 și 6000 de Kelvin, care este cea mai „proastă lumină posibilă”, explică Valentin Grigore, fiind afectați atât oamenii, cât și animalele.

Nu ai dormit aseară? S-ar putea să fie din cauza luminii

Cel mai mare efect pe care poluarea luminoasă îl are asupra omului are legătură cu somnul. Organismul funcționează printr-un echilibru pe care îl are cu ritmicitatea zilei și nopții, ceea ce presupune un ritm circadian, explică doctorul Beatrice Mahler, pneumolog, cu studii în somnologie. 

„Pregătirea pentru somn se face în funcție de cantitatea de lumină care ajunge și stimulează retina și, în final, creierul nostru. Ori în momentul în care avem o cantitate de lumină care în mod artificial stimulează suplimentar organismul nostru, apare aceasta bulversare a ritmului circadian”.

Din cauza lipsei somnului, cauzate de sursele artificiale de lumină, pot apărea tulburări de alimentație, de unde mai pot apărea o serie de probleme de sănătate, cum ar fi astmul și evenimentele vasculare.

„Este o legătură directă între echilibrul organismului, funcționarea lui, și timpul în care ne expunem la lumină, lucru care, în acest moment, este mai puțin perceput din exterior, dar care aduce un impact direct, pe care nu îl percepem decât foarte târziu, când suntem deja bolnavi și nu înțelegem de ce”.

Orașele, capcane luminoase pentru păsări

Mai afectate decât oamenii de lumina artificială sunt păsările. Prin natura lor, ele sunt dependente de lumină într-o anumită perioadă a zilei. De pildă, speciile mici, migratoare, au nevoie de întuneric pe timp de noapte, fiind vorba de perioada în care acestea își schimbă locația.

„În clipa în care, pe cursul lor de migrație, au de-a face cu astfel de poluare, pentru că ajung invariabil la un moment dat în apropierea unei localități iluminate, păsările sunt atrase de această lumină; au impresia că acela este cursul sau se opresc acolo pentru a se odihni în migrația lor. De obicei, aceste orașe iluminate sunt o capcană pentru speciile de păsări”, spune Dani Drăgan, biolog la Societatea Ornitologică Română.

Ajunse în mediul urban, păsările pot rămâne captive, mai multe zile, nemaiputând să se orienteze în spațiu. În acest fel, ele își pierd din putere, iar migrația presupune utilizarea întregii energii, unele specii consumând chiar și jumătate din masa corporală în acest timp.

Un astfel de exemplu poate fi întâlnit la Palatul Parlamentului din Capitală, unde seara, stoluri de păsări  se învârt deasupra clădirii iluminate chiar și ore.

„Lumina poate avea un impact direct și asupra hranei păsărilor, pentru că becurile stradale și toate celelalte surse luminoase atrag insecte care pot muri la contactul direct cu lumina respectivă”, spune, în continuare Dani Drăgan, despre consecințe, care includ și coliziunea cu ferestrele luminoase. Această situație este cel mai des întâlnită în cazul clădirilor înalte.

Cea mai simplă soluție oferită pentru protejarea păsărilor, în toate situațiile menționate, este stingerea luminii, mai ales primăvara și toamna, când au loc perioadele de migrație, și înlocuirea becurilor care produc lumină rece cu cele care emit o lumină caldă.

Trebuie să ajungem ca în Las Vegas ca să ne gândim să eficientizăm iluminatul public?

În momentul de față, România se află pe o pantă ascendentă, în ceea ce ține de poluarea luminoasă, observă Adrian Șonka, iar acest lucru va mai dura cel puțin zeci de ani.

„Pe măsură ce crește nivelul de trai și numărul oamenilor, se iluminează mai mult și mai mult. Probabil, când o să ajungem la nivelul Las Vegas-ului o să începem să ne gândim să eficientizăm iluminatul public”.

Poluarea luminoasă e prezentă la nivel macro, dar și la nivel micro – personal.

„De exemplu, eu am un vecin vizavi, la etajul 4, care și-a pus un neon în balcon. El noaptea ține neonul aprins pe balcon și lumina neonului îmi intră mie în dormitor. Eu poate vreau să dorm noaptea, dar nu pot, pentru că am o lumină aprinsă fix la geam”, spune Adrian Șonka.

Nu doar orașele, ci și satele sunt expuse poluării luminoase. Pentru a observa corpurile cerești, astronomii părăsesc orașele și merg pe câmp.

„Avem un punct de observare la Runcu (Dâmbovița) și am putut să compar situația din ultimii trei ani. A crescut cu 300% iluminatul în zona aceea rurală. Se va extinde tot mai mult”.

Ministerul Mediului: Gestionarea instalațiilor de iluminat public este treaba autorităților locale

Într-un răspuns pentru HotNews, Ministerul Mediului spune că Bucureștiul este cel mai poluat oraș din țară, din acest punct de vedere, fiind de 1,2 ori mai luminos decât media urbană globală. 

„Ministerul Mediului își propune să organizeze un grup de lucru multidisciplinar […] în care să elaboreze un chestionar cu o serie de solicitări […] care să evalueze opiniile și diseminarea gradului de conștientizare cu privire la poluarea luminoasă”. 

În plus, implementarea măsurilor de combatere a poluării luminoase, mai spune ministerul, aparțin autoritățile locale și de cum amplasează și gestionează instalațiile de iluminat public. 

Se recomandă „iluminarea doar când este necesar“, “reglarea direcției luminii către emisfera inferioară și departe de habitate vulnerabile” și “controlul conținutului de emisii de lumină albastră prin distribuția spectrală corectă a sursei de lumină și reglarea timpului și intensității luminii”.

Preocupări există și la nivel mai înalt, cum ar fi la nivelul Comisiei Europene, care „a început deja elaborarea politicilor de reducere a efectelor poluării luminoase, pachetul de politici privind schimbările climatice fiind unul dintre elementele politicii care evidențiază necesitatea unor măsuri pentru un management riguros și în acest domeniu. Astfel, necesitatea de a reduce consumul de energie pentru a reduce emisiile de CO2 va contribui, de asemenea, la reducerea poluării luminoase”, mai transmite Ministerul Mediului.