Cât de mult au crescut valurile de căldură în România ultimilor 70 de ani și care a fost perioada în care ele au lipsit aproape total
Durata, întinderea și frecvența valurilor de căldură în România au crescut semnificativ în ultimii 70 de ani, maximul fiind atins în ultimii 15 ani. Au fost însă și perioade când valurile de căldură aproape au lipsit, iar cele mai noi date indică faptul că perioadele caniculare apar tot mai des în august, nu doar în iulie, arată o analiză Infoclima.ro.
Cum a evoluat durata valurilor de căldură pe timp de vară în România
Dacă analizăm toate lunile de vară luate împreună, avem o imagine foarte clară: perioada 1950–1970 s-a caracterizat prin apariția valurilor de căldură cu o durată care variază între 3 și 10 zile, în medie, la nivel de țară, și o întindere spațială între 20% și 80%, urmată de o perioadă relativ lipsită de valuri de căldură între 1971 și 1985. Analiza este semnată de cercetătoarea Viorica Nagavciuc.
După această perioadă s-a înregistrat o creștere semnificativă a duratei valurilor de căldură, iar cele mai multe dintre ele au atins o întindere spațială de peste 50%, mai ales în ultimele două decenii (2001–2020).
Durata, întinderea și frecvența valurilor de căldură în România au crescut semnificativ în ultimii 70 de ani, pentru toate lunile de vară – durata valului de căldură a crescut cu ∼ 0,52 zile/ deceniu (în iunie), ∼ 0,31 zile/ deceniu (în iulie) și ∼ 0,43 zile/ deceniu (în august).
După anii 1990, rata de creștere a frecvenței, lungimii și întinderii spațiale s-a accelerat semnificativ, atingând o durată și o întindere spațială fără precedent după anul 2000, până la sfârșitul perioadei analizate.
În general, cele mai active decenii, în ceea ce privește numărul valurilor de căldură, au fost 1951–1960, 2001–2010 și 2011–2020, în timp ce cele mai lungi (ca durată) și mai extinse (în ceea ce privește acoperirea locului) valuri de căldură au fost observate în iulie 2012, august 2015 și iunie 2019.
Pe parcursul deceniului 2011–2020, au fost înregistrate până la 24 de valuri de căldură pe tot parcursul sezonului de vară. În ceea ce privește variabilitatea și tendințele secetei, s-au observat schimbări semnificative în condițiile de secetă (adică tendință semnificativă de uscare) în partea de est a țării în iulie (pentru indicele de secetă SPEI1) și august (pentru indicele de secetă SPEI3), iar cel mai secetos deceniu a fost în perioada 2011–2020.
De asemenea, în ceea ce privește întinderea zonei afectate, după anii 1990 majoritatea valurilor de căldură au avut o întindere spațială mai mare, cu o suprafață acoperită de un val de căldură de peste 80% în 1996, 2002, 2003, 2010, 2012, respectiv 2019. Ca și în cazul lunii iunie, și pentru iulie observăm o creștere semnificativă a acestor indicatori.
Unde apar valurile de căldură în România și ce intensitate au?
Din analiza pe decenii a valurilor de căldură reiese clar că perioada 2011–2020 a fost caracterizată printr-o creștere semnificativă a numărului de astfel de fenomene extreme, față de deceniul precedent, această creștere fiind cea mai puternică în luna august.
Există regiuni favorabile pentru apariția valurilor de căldură, în funcție de deceniul și luna analizate, aceste „hotspot-uri” fiind puternic influențate de distribuția geografică a Munților Carpați.
Cele mai afectate regiuni de apariția valurilor de căldură sunt partea de nord și nord-vest a țării și regiunea Dobrogea. Dobrogea este o regiune care a fost supusă unei creșteri semnificative a temperaturii medii a aerului și unei scăderi semnificative a precipitațiilor de vară.
Sursa foto: Dreamstime.com
INTERVIURILE HotNews.ro