Cătălin Iorgulescu (ABSL): Tările care au o educație medie bună, au o creștere a PIB mai mare pe termen lung. Sistemul educațional românesc este bazat pe lectura de la catedră. E îmbătrânit

Sistemul educațional este bazat pe lectura de la catedră. Este mult îmbătrânit acest sistem. Trebuie schimbat, susține Cătalin Iorgulescu, vicepreședinte ABSL (Asociaţia Business Service Leaders în România). El spune că țările care au o educație medie bună, au o creștere a PIB mai mare pe termen lung.

“Am făcut un studiu în ultimii 15 ani și rezultatele se înrăutățesc de la un an la altul. Îmi pare rău să spun asta”, a spus el.

De ce este important să avem educație

„Pentru că avem 70% șanse să experimentăm o creștere a PIB, în următorii 40 de ani, mai mică comparativ cu alte state. 70% din lume este înaintea noastră”, a spus el.

Se demonstrează statistic, de către OCDE, afirmă Iorgulescu, că țările care au o educație medie bună, au o creștere a PIB mai mare.

• Aici nu vorbim de studenții olimpici, unde stăm bine, ci de medie. Adică nu de vârfuri.

“Ultimele date le-am extras în 2015 (matematică și limba maternă n.r.). Nu sunt foarte diferite astăzi și nu se extrag anual. Noi suntem pe locul 44, respectiv 46. Obișnuiam să fim în primii 30. Dacă ne uităm cine e înaintea noastră, observăm că înaintea noastră a trecut Kazahstan la matematică. Cinste lor. Și Ucraina, care are un război civil, ne-a depășit la educație”, a precizat el.

• Noi investim 3% din PIB în educație, deși a fost un acord făcut între toate partidele să investim 5%. Cel mai mare nivel atins a fost, la un moment dat, 4%. La nivel de UE se cheltuie 4,9%. Danemarca, o țară cu o situație foarte bună, care e pe locul 12, cheltuie 7%.

„Există o corelație directă între cât preț punem pe educație și PIB, adică pe care oamenii îl vor produce ulterior. Asta fără să luăm în calcul că oamenii pe care îi educăm pleacă din țară și produc, dar în altă parte”, a precizat reprezentantul ABSL.

Dacă statisticile sunt adevărate, spune el, o să avem o descreștere economică la un moment dat.

La rândul său, Ciprian Dan, președinte ABSL, spune că industria pe care o reprezintă își dorește să aibă oameni care ies din facultăți pregătiți pentru joburile din sectorul respectiv, ori asta nu se întâmplă la noi.

“De aceea vrem să ne implicăm, pentru că ceea ce se învață în școală nu neapărat pregătește viitorul angajat pentru o potrivire cât mai bună în job-ul din serviciile de business de exemplu. Asta vrem să facem noi, să facem potrivirea cât mai bună între potențialul angajat și locul lui de muncă”, a spus Dan.

Industria serviciilor de afaceri a contribuit cu 5,4% la realizarea PIB

ABSL a realizat, în colaborare cu PwC, un studiu cu privire la industria serviciilor de afaceri la nivel macroeconomic, dar și în context european.

Potrivit acestuia, industria serviciilor de afaceri a contribuit în 2020 cu 5,4% la realizarea Produsului Intern Brut (PIB) al României, clasându-se pe locul al cincilea, după dezvoltare imobiliară (7,7%), construcții (6,1%), administrație publică (5,5%) și retail (5,3%).

• Sectorul serviciilor de business a cunoscut o creștere substanțială de-a lungul timpului, de la o pondere de aproximativ 1,8% în PIB, în 2008, la 3,2% în 2011 și 5,4% în 2020.

„Începând din 2011, contribuția serviciilor de afaceri la PIB-ul României a fost constant mai mare decât media contribuției pe care o are acest sector la realizarea PIB-ului Uniunii Europene (de 3% în 2011, respectiv 3,6% în 2019). De asemenea, această industrie are un aport mai mare la PIB-ul României, inclusiv comparativ cu celelalte țări membre UE în care sectorul este dezvoltat (cum ar fi Slovacia 3,5%, Bulgaria 3,3%, Ungaria 3%, Cehia 2,9%, Polonia 2,8%)”, menționează sursa citată.

• Totodată, în timp ce rata medie anuală de creștere a venitului generat de acest sector în perioada 2011-2019 a fost de 7% în România, rata medie anuală de creștere a PIB-ului a fost de 3,9% în aceeași perioadă, conform datelor Eurostat.

Veniturile industriei serviciilor de business pe categorii

Industria serviciilor de business a generat în 2019 venituri de peste 9 miliarde euro, având aproximativ 179.000 de angajați la nivel național și aproximativ 1080 de companii înscrise la Ministerul de Finanțe cu coduri CAEN specifice.

Pentru codurile CAEN ce presupun activități de consultanță în domeniul IT, veniturile înregistrate în 2019 au fost de 5,3 miliarde euro.

Al doilea sector din punct de vedere al cifrei de afaceri (cel al activităților de consultanță în afaceri și management cu codul CAEN 7022) a înregistrat în 2019 venituri de 2,4 mil euro.

Al treilea sector (cel de contabilitate, audit, consultanță fiscală) cu codul CAEN 6920, a înregistrat venituri de 780 milioane euro în 2019.

Sectorul contact centers (cu codul CAEN 8220) contribuie cu 480 milioane la sectorul serviciilor de business.