Ce impact va avea asupra Romaniei pachetul de masuri decis miercuri noaptea la Bruxelles de liderii UE

Calmarea (macar temporara) a pietelor financiare si asigurarea ca bancile straine nu-si vor retrage capitalul din subsidiarele de la marginea imperiului euro sint cele doua mari reusite pentru Romania in urma acordului liderilor UE privind pachetul de masuri anti-criza. Mari semne de intrebare persista insa la Bucuresti atit in rindul autoritatilor, cit si in mediul privat. Ce inseamna insa, in mod concret, masurile decise in extremis la Bruxelles si care sint incertitudinile ramase dupa euforia momentului?

Efectul nr. 1: Ajutorul pentru Grecia si majorarea Fondului European de Stabilitate Financiara ar putea duce la calmarea pietelor financiare. Adica posibila stopare a cresterii dobinzilor la care se imprumuta Romania

• Context: Creditorii externi au devenit in ultima perioada extrem de prudenti in ceea ce priveste creditarea Romaniei, dupa cum au declarat in mod repetat oficialii romani, in frunte cu Traian Basescu. Motivul? Lucian Croitoru spunea miercuri, inainte de Consiliul European, ca teama de contagiune in zona i-a speriat pe creditori. Rezultatul a fost cresterea constanta a dobanzilor la care statul roman se imprumuta in strainatate pentru a-si acoperi nevoile de functionare.

1. Ajutorul pentru Grecia. Bancile si fondurile de investitii private care detin titluri de stat grecesti au acceptat sa piarda 50% din banii imprumutati Greciei. Este vorba de 100 de miliarde euro din datoria Greciei, acum de 350 de miliarde

2. Recapitalizarea bancilor. Capitalurile proprii ale bancilor vor trebui sa ajunga la 9% pana la 30 iunie 2012

3. Majorarea capacitatii Fondului European de Stabilitate Financiara (EFSF) pina la un trilion de euro

Cele trei masuri majore anuntate de liderii UE miercuri noaptea

Ce aduce aceasta calmare a pietelor financiare? Theodor Stolojan, europarlamentar PDL, spune ca „pachetul de masuri convenit miercuri seara reprezinta o calmare a pietelor financiare si o calmare o dobinzilor. Implicit poate duce la relaxarea modului in care bancile crediteaza mediul de business, pentru ca incertitudinea de pina acum a afectat aceasta creditare”.

Alexandra Gatej, presedintele AmCham (Camera de comert americana in Romania), saluta „acordul de intentie” de la Bruxelles si spune ca „semnalul ca s-a ajuns la o solutie este un lucru bun. Toti cei din mediul

Alexandra Gatej

Foto: HotNews.ro

privat stim ca in situatii de criza trebuie sa iei o decizie. Acum asteptam detaliile tehnice si as vrea sa vad masurile concrete ce vor decurge din acest acord, pentru ca vor conta faptele, nu vorbele”.

Florin Citu, analist bancar, este mai sceptic in privinta efectului acestui pachet asupra pietelor financiare. „Capitalizarea EFSF cu 1 trilion de euro e foarte putin; era nevoie de 3-4 trilioane pentru a acoperi nevoia de finantare a zonei euro pentru minimum trei ani, astfel incit investitorii sa nu mai aiba motive de ingrijorare. Documentul pune la dispozitie foarte putine detalii, ceea ce inseamna ca ne vom lasa in voia pietelor pina cind vom vedea aceste detalii. Acordul nu garanteaza ieftinirea imprumuturilor, de aceea nu ne asteptam la investitii masive in Romania” (mai multe pe blogul sau – lb. engleza).

Mihai Tanasescu spune, intr-un interviu pentru RFI, ca acordul aduce mai multa stabilitate si predictibilitate pentru sistemul financiar. „Acest acord este mai mult decit asteptat de piete. Cred ca pietele vor reactiona

Mihai Tanasescu

Foto: Hotnews

pozitiv in legatura cu Romania. Dar Romania trebuie sa-si continue reformele structurale pentru a nu lasa loc unor speculatii ale pietelor care sa nu duca la ingreunarea creditarii”. Tanasescu mai spune ca „este un succes chiar si in conditiile in care detaliile concrete de implementare nu sunt inca stabilite […] Implementarea coerenta a acestui plan este vitala acum, iar aspectele tehnice se doresc a fi stabilite pana la summitul G20 de la Cannes, la inceputul lui noiembrie”.

Efectul nr. 2: Indepartarea riscului de retragere a capitalului din Romania de catre bancile europene

Cresterea capitalizarii bancilor europene a fost discutata insistent la nivel european dupa aparitia rezultatelor la testele de stres iulie 2011. Cu alte cuvinte, investitorii au inceput sa-si piarda increderea in bancile care si-au asumat prea multe riscuri creditind Grecia si alte tari aflate intr-o situatie dificila. Pentru a restabili increderea investitorilor in bancile expuse, liderii UE au decis sa ceara actionarilor bancilor cresterea capitalului la 9% de la 4%. In total, o suma de 106 miliarde de euro pe care bancile trebuie sa-i stranga pina in iunie 2012.

Tarile din statele non-euro, mai ales Romania si Polonia, au cerut insa insistent ca aceasta capitalizare sa nu se faca prin atragerea de catre bancile-mama a capitalului din filialele pe care le detin in aceste tari. Pericolul era evident: daca o banca straina isi retrage capitalul din filiala sa din Romania, atunci creditarea in Romania ar avea de suferit. Lucian Croitoru a explicat pe larg ce efect ar avea o astfel de retragere a capitalului.

In cele din urma, pozitia sustinuta si de Romania pare sa fi fost acceptata la Bruxelles. Cel putin asa a declarat Traian Basescu la finalul summit-ului. Acordul semnat de liderii UE arata ca autoritatile bancare nationale si cea europeana vor supraveghea capitalizarea bancilor europene, astfel incit subsidiarele lor sa nu fie decapitalizate.

Lucian Croitoru

Foto: Agerpres

Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, a intarit afirmatiile lui Basescu, spunind dupa summit ca sistemul bancar din România nu va fi afectat de solicitarea de capitalizare a băncilor din zona euro. „La modul în care arată sistemul bancar acum, nu vom vedea efecte negative asupra lui, dimpotriva vom vedea ca temerile sunt exagerate în România”, a spus Croitoru. (conform Agerpres).

Theodor Stolojan spune ca avem de-a face acum cu „o anumita relaxare a ingrijorarii noastre legata de relatia banca-mama – banca-fiica. Formularea din anuntul oficial nu acopera definitv aceste ingrijorari si, stiti proverbul – <>. Daca bancile-mama vor avea nevoie de capital, vor incerca sa-l scoata din Romania, dar nu e chiar asa de usor sa scoti bani, pentru ca ei sint imobilizati”.

Alexandra Gatej este circumspecta fata de acest anunt al liderilor UE, lipsit deocamdata de detaliile tehnice ale modului in care se va realiza capitalizarea: „Preocuparea ca bancile din tarile non-euro sa nu fie afectate pare sa fi fost rezolvata, dar investitorii sint speriati si vor verifica daca promisiunile liderilor europeni se vor transforma in realitate. Companiile care investesc sau vor sa investeasca in Romania sint legate de bancile europene si au nevoie de garantii ca acordul de la Bruxelles va fi pus in practica si nu vom vedea capitalul bancar plecind din Romania. Daca bancile-mama isi vor retrage capitalul, creditul pentru economia reala, pentru sectorul privat va fi mai scump”.

Florin Citu

Foto: Agerpres

Florin Citu spune ca „acordul de la Bruxelles lasa putin deschisa portita pentru repatrierea capitalului bancar. Pe de alta parte, daca aceste capitaluri sint fortate sa ramina aici, nu vor credita economia reala din tarile unde ele sint necesare”.

Referindu-se la impactul masurilor asupra Romaniei, Cristian Sima, PDG Sibex, a spus intr-o intilnire online cu cititorii HotNews.ro ca „Ieri noapte sistemul bancar romanesc a fost salvat de la panica. Cetatenii romani sunt departe de a trai cosmarul grecesc”.

• Informatie de context: Romania a trecut printr-un moment similar in 2009, cind a contractat imprumutul de la FMI, CE si BM. Pentru ca bancile straine sa nu-si retraga capitalul, FMI a obtinut un acord de la principalele 9 banci straine cu expunere pe Romania. Acordul de la Viena a fost respectat de banci.

Ce nu rezolva pachetul de masuri: criza profunda din zona euro si lipsa reformelor structurale in Romania

Liderii UE trebuie sa puna carne pe acest schelet

Trader care a dorit sa-si pastreze anonimatul

Interlocutorii consultati de HotNews.ro sustin in unanimitate faptul ca acest pachet de salvare votat miercuri noaptea de liderii UE nu rezolva decit o problema de moment. Ei spun ca liderii UE au dat, in ceasul al 12-lea, un semnal politic important ca vor sa rezolve criza profunda a datoriilor suverane, dar ramine de vazut cum isi vor indeplini angajamentele si alte tari afectate, precum Italia si Spania.

Si, pe linga dificultatile din zona euro, Romania are propriul set de probleme pe care trebuie sa le rezolve pentru a-si relua cresterea economica.

Teodor Stolojan

Foto: HotNews / DP

„Pachetul convenit rezolva problema de moment, problema stringenta din Grecia si zona euro”, spune Theodor Stolojan. „A fost o decizie politica extrem de puternica. In afara celor trei masuri principale, veti vedea ca in pachetul convenit de liderii europeni mai apar si altele importante. Una dintre ele este intarirea disciplinei fiscale a statelor”

Si Florin Citu sustine ideea ca masurile de austeritate din Italia si Spania care vor insoti pachetul de salvare vor avea o implicatie majora asupra Romaniei: „Aceasta austeritate poate duce – ca in cazul Greciei – la declinul cresterii economice si va avea impact atit asupra exporturilor romanesti pe aceste piete, cit si asupra investitiilor straine in Romania. Aceasta inseamna ca povara cresterii e pusa pe seama consumatorului roman”. Citu spune si ca Romania trebuie sa-si rezolve problemele interne, precum cele din justitie, pentru a atrage capitalul strain: „Potentialii investitori care cauta o tinta pentru investitii nu se uita doar la datele de pe hirtie ale Romaniei: pentru ei conteaza si accesul greoi si imprevizibil la justitie, conteaza cum functioneaza legislatia si justitia in litigiile comerciale, conteaza faptul ca nu-si pot recupera decit foarte greu in justitie arieratele de la companiile de stat”.

Cristian Sima

Foto: HotNews.ro

Cristian Sima avertizeaza asupra perioadei dificile care urmeaza: „2012 si urmatorii 10 ani vor fi foarte grei atata timp cat liderii politici din toata lumea nu inteleg dramatismul situatiei in care ne aflam. Fara pumnul in masa al doamnei Merkel ieri noapte se putea intampla si un dezastru”.

Alexandra Gatej spune ca pentru Romania conteaza mai mult situatia economica a Germaniei – principalul partener comercial. „Situatia este in continuare fragila atit in UE, cit si in Romania, si lipseste predictibilitatea atit de necesara mediului de afaceri. Pariez in continuare pe productie si pe exporturi ca motoare ale cresterii economice”.

Si Reuters noteaza intr-o analiza publicata joi ca pachetul de masuri decis la Bruxelles este „doar o prima batalie cistigata dintr-un razboi care va dura multi ani”. Si, dupa cum plastic spune un trader care a dorit sa-si pastreze anonimatul, „trebuie pusa carne pe acest schelet”.