Ce s-a intamplat de fapt la Sofia in timpul vizitei presedintelui Iohannis

Una dintre cele mai banale vizite externe s-a incheiat cu un scandal major pentru presedintele Iohannnis. Saptamana trecuta, vizita la Sofia s-a transformat intr-un cosmar dupa ce premierul Boiko Borisov a respins public o initiativa a Romaniei pentru crearea unei grupari navale comune in Marea Neagra. Esec strategic pentru politica externa romaneasca sau joc imprevizibil al bulgarilor pe motive de politica interna? HotNews.ro a refacut filmul vizitei a contactat surse oficiale de la Bucuresti si Sofia si pus informatiile de culise alaturi de cele oficiale in contextul mai larg el evenimentului. Iata principalele informatii.

• Miza Romaniei: mentionarea initiativei navale de la Marea Neagra in deciziile de la Summitul NATO

Sprijinit de aliatii americani si cu acceptul Turciei pentru initiativa demarata de Romania la Marea Neagra, presedintele Klaus Iohannis a mers in Bulgaria ca sa bata in cuie pozitia comuna Romania – Bulgaria – Turcia in vederea Summitului NATO de la Varsovia, din iulie. Pregatirea intalnirilor dintre Iohannis si presedintele si premierul bulgar fusese facuta atat prin vizita premierul Ciolos in Bulgaria la 1 iunie, cat si prin intalnirile dintre ministrul Apararii, Mihnea Motoc, cu omologul sau bulgar – ultima chiar cu cateva zile inainte, la Reuniune miniştrilor apărării din statele NATO.

Surse oficiale au declarat pentru HotNews.ro ca nimic nu anunta iesirea premierului Borisov, care a dezavuat public initiativa Romaniei la Marea Neagra. Borisov mentionase unele rezerve in intalnirile cu demnitarii romani, legate mai ales de impactul in plan intern al unei asocieri cu Turcia (tara cu care Bulgaria are frictiuni istorice), dar acestea pareau transate odata ce partea romana a amendat propunerea initiala.

Nu intamplator, presedintii bulgar si roman au evitat orice referire la sintagma „flota comuna” in declaratia lor comuna de presa de miercuri, 15 iunie. Iohannis a vorbit atunci de “initiativa navala la Marea Neagra”, iar presedintele bulgar Rosen Plevneliev a folosit formula “Iniţiativa Marină Regională în Marea Neagră”.

Dar ceva s-a intamplat intre timp. Imediat dupa intalnirile lui Iohannis cu Plevneliev si cu Borisov din 15 iunie au aparut informatii pe surse in presa bulgara care aratau ca premierul bulgar s-a opus initiativei romanesti. In aceeazi, o parte a presei bulgare a abordat extrem de dur initiativa Romaniei la Marea Neagra. Dar lovitura a venit a doua zi, pe 16 iunie, cand Borisov si ministrul Apararii au facut o vizita calificata de presa bulgara drept “intempestiva” la sediul Administratiei Prezidentiale.

A urmat o declaratie de presa a celor trei demnitari in care Borisov a spus ca “Flotila în modul în care a fost prezentată a fost respinsă, de președinte, de ministrul Apărării și de mine și la întâlnirea cu premierul român și la întâlnirea cu președintele român”. De notat ca Borisov a facut aceasta declaratie in timp ce presedintele roman era inca pe teritoriul Bulgariei, vizitand monumentele soldatilor romani căzuți în Războiul de la 1877-1878. La ce “mod” se referea Borisov? Nu stim, pentru ca el nu a detaliat.

Interesant e faptul ca, in aceeasi declaratie de presa, presedintele Plevneliev a avut o reactie mult mai temperata. De fapt, Plevneliev l-a contrazis chiar pe Borisov, fara insa a-l numi explicit. “Dumneavoastră ați auzit cumva ca în declarația sa publică președintele Klaus Iohannis să vorbească de flotile, de noi nave îndreptate de unii împotriva altora? Să încetăm să mai vorbim despre ceva care nu s-a spus. Este vorba de o inițiativă regională, este vorba de faptul că inițiativa va fi una legitimă numai și numai în cadrul NATO, respectiv să participăm cu toții. Este vorba despre o primă etapă, pe care el însuși a citat-o, este vorba de aplicații și exerciții maritime, ”după care vom vedea cum va fi dezvoltată”, a spus Plevneliev in fata ziaristilor bulgari.

Mai mult. Plevneliev a adancit prapastia dintre pozitia sa si cea a lui Borisov, spunand: “De aceea, în momentul în care inundăm poporul bulgar cu declarații, că vom face flotilă împotriva Rusiei etc., vă rog foarte mult să fim cu toții responsabili, pentru că așa este și politica externă bulgară, responsabilă”.

Reamintim ca initiativa Romaniei la Marea Neagra a aparut public in premiera in 15 ianuarie intr-un document oficial al MApN si se numea „Flotila Aliata in Marea Neagra”. Ulterior, formularea din acel document a fost modificata intr-o versiune mult mai inofensiva: “Inițierea unor demersuri pentru constituirea unei grupări navale în Marea Neagră, după modelul grupărilor navale NATO”. Motivul acestei formulari mai putin ofensive? Menajarea succeptibilitatilor unor aliati din NATO care nu isi doresc iritarea Moscovei, dar si eliminarea riscului unei reactii supradimensionate a Rusiei.

• Ce l-a rasucit pe premierul Borisov: Jocurile interne din Bulgaria sau mana rusilor?

„Greu de crezut ca presedintele Klaus Iohannis a facut o vizita de doua zile pentru a discuta despre exercitii comune. Acestea oricum se fac, anul trecut de pilda am avut mai multe excercitii militare comune. Nu era nevoie de deplasarea presedintelui pentru atata lucru”, au explicat pentru HotNews.ro oficiali de la Sofia.

Potrivit oficialilor bulgari consultati de HotNews.ro, presedintele Iohannis, la fel ca premierul Ciolos care s-a deplasat la randul sau la Sofia la inceputul lunii iunie, a cautat, cel mai probabil, sprijinul Sofiei pentru o flota NATO creata impreuna cu Turcia.

Dar, in Bulgaria, premierul si nu seful statului are ultimul cuvant in chestiunile de politica externa. Or, presedintele Rosen Plevneliev a pierdut increderea partidului din partea caruia a candidat, GERB, condus de premierul Boiko Borisov.

Prin urmare, chiar daca Plevneliev s-a declarat formal de acord, premierul Borisov a avut ultimul cuvant. Potrivit surselor HotNews.ro, cu patru luni inaintea alegerilor prezidentiale din noiembrie, premierul Borisov incearca sa se plaseze la centru pe scena politica interna, pentru a castiga atat simpatia publicului pro-rus, cat si a celui pro-ocidental.

Borisov, cu al sau GERB, conduce un guvern de coalitie, slabita dupa iesirea socialistilor lui Parvanov de la guvernare. Borisov a ramas la putere cu sprijinul altui partid de dreapta, Blocul Reformator, care este de orientare atlantista, si cu sprijinul nationalistilor de dreapta.

Potrivit surselor HotNews.ro, Blocul Reformator, din care face parte si ministrul de Externe al Bulgariei, ar sustine crearea unei flote NATO la Marea Neagra, insa premierul Borisov i-a avertizat public dupa vizita lui Iohannis in Bulgaria.

„Daca ministrii mei au asumat vreun alt angajament, o sa-i trimit pe nave sa se bata cu rusii”, le-ar fi transmis premierul Borisov. Nu este clar ce a determinat rasucirea premierului Borisov, daca a jucat vreun rol condamnarea Bulgariei la plata catre Rusia a 500 de milioane de euro compensatii din cauza abandonarii proiectului de a construi cu tehnologie ruseasca centrala nucleara de la Belene.

Pe de alta parte, sursele HotNews.ro indica o posibila influenta pe linia PPE, unde Germania are un cuvant greu de spus. Or, oficiali germani exprima constant pozitii pro-rusesti. Ministrul german al Afacerilor Externe, Frank-Walter Steinmeier (de stanga), a criticat politica NATO fata de Rusia, pe care o considera „razboinica”, potrivit unui interviu publicat duminica de cotidianul german Bild. „Ceea ce trebuie sa evitam astazi este sa inflamam situatia cu strigate razboinice si cu zanganit de sabii”, a afirmat Frank-Walter Steinmeier, referindu-se la desfasurarea de forte NATO in apropiere de frontierele Rusiei.

Nu este clar in ce masura situatia politica complicata din Bulgaria, care putea prefigura un refuz in ce priveste crearea unei flote NATO la Marea Neagra, a fost raportata si cunoscuta la Bucuresti, mai ales ca Romania are de sase ani la Sofia un ambasador bine familiarizat cu politica interna din tara vecina, Anton Pacuretu fiind si vorbitor fluent de bulgara.

Pe de alta parte, Serviciul de Informatii Externe, care ar fi trebuit sa cunoasca si sa informeze presedintia in legatura cu realitatile politice din Bulgaria, se afla in relatii tensionate cu Palatul Cotroceni dupa ce Klaus Iohannis i-ar fi cerut demisia lui Mihai – Razvan Ungureanu, dar acesta ar fi refuzat sa plece. HotNews.ro a explicat in premiera motivele acestor tensiuni.

La randul sau, fostul presedinte Traian Basescu a criticat ceea ce a numit, intr-o postare pe Facebook, esecul jenant de la Sofia.

”Eşec jenant la Sofia. Preşedintele Iohannis a plecat la Sofia având ca obiectiv să obţină oficial acordul Bulgariei pentru a se crea o Flota NATO (România, Bulgaria, Turcia) la Marea Neagră. Cum a fost posibil ca Preşedintele Iohannis să plece la Sofia cu un obiectiv anunţat, iar la Sofia să primească un refuz public de la bulgari?! Cum au pregătit MAE,MApN, consilierii preşedintelui obţinerea acordului Bulgariei? De ce SIE nu l-a prevenit pe Preşedinte? Domnul Preşedinte Iohannis a fost victima unor incompetenţi şi a creat un eveniment politic negativ, greu de surmontat din punct de vedere al credibilităţii în interiorul NATO, dar şi în interiorul UE”, a scris vineri dimineaţa Traian Băsescu pe Facebook.

In acest moment nu stim care dintre pozitiile divergente ale demnitarilor bulgari va prevala. Dar e clar ca seriozitatea aliantei Romania – Bulgaria – Turcia din sudul flancului estic al NATO a fost pusa la indoiala de iesirea premierului Borisov. Surse oficiale sustin insa ca, in ciuda acestei pozitionari a premierului bulgar, documentele oficiale de la Summitul NATO vor mentiona initiativa navala la Marea Neagra. Ramane sa vedem in ce mod.