Ce schimbare ar putea aduce procesul de regionalizare. Din 1 ianuarie 2014 institutiile deconcentrate cu rol de executie ar putea trece de la ministere in subordinea consiliilor judetene: "CJ Alba ar urma sa aiba 3-4.000 de noi angajati"

Institutiile deconcentrate cu rol de executie (ambulanta, directiile judetene de sanatate, cultura, protectie a mediului, agricola, de pasapoarte si evidenta a populatiei, cadastru, rutiera etc) ar putea trece din subordinea ministerelor de linie in subordinea consiliilor judetene incepand cu ianuarie 2014, parte a procesului de regionalizare si descentralizare coordonat de ministerul condus de Liviu Dragnea, cel putin conform relatarilor oficialilor din judetul Alba. Potrivit acestora, prin preluarea acestor institutii CJ Alba va avea 3-4.000 de noi angajati. Informatia vine pe fondul grijilor exprimate de alti reprezentanti ai autoritatilor locale care se plang ca prin regionalizare si mutarea serviciilor deconcentrate de la municipiile resedinta la capitala de regiune vor disparea mii de locuri de munca, iar mii de bugetari vor ramane someri.

• Vezi in text ce institutii ar putea trece in subordinea CJ-urilor, ce zice Liviu Dragnea, ce competente ar urma sa aiba consiliile locale, judetene si regionale si ce griji si-au exprimat unii lideri locali

In cadrul undei dezbateri desfasurate la Tulcea si la care au participat reprezentantii autoritatilor locale si Consiliul Consultativ pentru Regionalizare (CONREG) au fost analizate si dezbatute solutiile posibile cu privire la alocarea competentelor pe cele trei paliere: local, judetean si regional – pentru asigurarea unui proces de regionalizare – descentralizare adaptat actualelor necesitati ale administratiei din Romania, informeaza Informatia de Alba.

Potrivit vicepresedintele CJ Alba, Florin Roman, citat de publicatia locala, in cadrul dezbaterii s-a discutat posibilitatea ca „majoritatea institutilor deconcentrate, cele cu rol de executie si nu de control, sa treaca in subordinea consililor judetene incepand cu 1 ianuarie 2014, nu doar ca si entitati, ci si din punct de vedere a personalului”.

Ce institutii ar urma sa treaca complet in subordinea CJ-urilor

Publicatia citata ofera si o lista neoficiala a insitutiilor ce ar putea intra in subordinea Consiliului judetean: „liceele, palatul copiilor, cluburile elevilor, directia de sanatate publica, ambulanta, centrele de aparatura medicala, centrul de transfuzii sanguine, casa de asigurari de sanatate, somajul, inspectia sociala, casa de pensii, cu amendamentul ca in acest caz administratiile judetene ar vrea ca gestionarea pensiilor sa se faca totusi de catre Bucuresti, protectia consumatorilor, laboratorul de metrologie legala, directia de atestari hoteliere, agentia de protectia mediului, Romsilva (aici exista o intreaga discutie doarece Romsilva este o regie autonoma iar o eventuala preluare se poate face doar prin trecerea patrimoniului in proprietatea consiliilor judetene), directia judeteana de cultura, inmatricularile auto, evidenta populatiei, posibil directia de pasapoarte, directia agricola, registrul auto roman, autoritatea rutiera romana, inspectoratul in transporturi, directia de cadastru si publicitate imobiliara. Practic aproape tot. La ministere vor mai ramane doar inspectoratul de munca, garda financiara, finantele publice, controlul financiare de stat din cadrul finantelor”.

Florin Roman a declarat ca toate aceste institutii vor fi transferate in subordinea CJ-urilor atat pe parte de angajati, cat si pe partea alocarilor financiare. Procesul va fi definitivat pana in august, cand va incepe elaborarea bugetului pe anul viitor, astfel incat fondurile acestor institutii sa fie alocate in bugetele CJ pentru 2014.

Roman a mai spus ca nu se pune problema unor concedieri, dar a recunoscut ca dupa preluarea fiecare consiliu judetean va avea libertatea de a proceda la reorganizari, comasari, desfintari de institutii, in functie de necesitatile fiecarui judet.

Prin preluarea acestor institutii Consiliul Judetean Alba va avea 3-4.000 de noi angajati si va deveni cel mai mare angajator din judet, mai scrie Informatia de Alba.

Liviu Dragnea: Orice transfer de competente va fi insotit de transferul resurselor bugetare

Potrivit vicepremierului Liviu Dragnea, minsitru al Dezvoltarii Regionale si al Administratiei Publice, cel care coordoneaza procesul de regionalizare si descentralizare, „orice transfer de competente va fi insotit de transferul resurselor bugetare”.

Liviu Dragnea

Foto: Ministerul Dezvolarii Regionale

Am convenit ca orice transfer de competente sa fie insotit de transferul resurselor financiare, pentru ca aceste competente sa poata fi exercitate de autoritatile locale si cele judetene. Am stabilit, de asemenea, cateva principii, consiliile locale si judetene sa exercite competente in special de administrare, consiliile regionale sa detina in special competente de dezvoltare, iar la nivel central sa ramana competente legate de elaborarea politicilor nationale, monitorizare, control si de reglementare”, a declarat sambata, la Tulcea, intr-o conferinta de presa, vicepremierul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice, informeaza Agerpres.

De asemenea, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a declarat ca sustine transferul de competente si resurse, nu multiplicarea lor, pentru cresterea eficientei activitatii cu mentinerea numarului total de posturi in ansamblul sectorului bugetar.

”Trezoreria Statului a imprumutat autoritatile locale cu 800 milioane de lei pentru plata arieratelor si este normal sa ne luam toate masurile pentru ca aceasta situatie sa nu se repete. Acum suntem increzatori ca ne vom atinge tinta de arierate agreate de partenerii nostri internationali”, a mentionat ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.

Primarul Vasluiului: Daca se vor desfiinta serviciile deconcentrate, resedintele de judet vor fi cele mai afectate. Numai la Vaslui, ar urma sa dispara in jur de 2.000 de posturi la bugetari”

Daca propunerea relatata de autoritatile din Alba – cea de a trece institutiile deconcetrate in subordinea CJ-urilor – ar urma sa duca la mii de bnoi locuri de munca la nivelul autoritatii locale, primarul din Vaslui, Vasile Paval, se plangea saptamana trecuta, tot in timpul unei dezbateri cu vicepremierul Dragnea, ca regionalizarea si desmenarea unei capitale de regiune ar outea avea ca prim efect negativ posibila concediere a miilor de bugetari din directiile si institutiile aflate in actualele resedinte de judet.

„Nu e momentul acum, aceste regiuni nu trebuie sa conduca la guverne mai mici in teritoriu”, crede primarul municipiului Vaslui, Vasile Paval.

Liviu Dragnea: Actualele judete nu vor disparea. Resedintele de judete vor deveni poli de dezvoltare

De cealalta parte, vicepremierul Liviu Dragnea a sustinut ca judetele nu vor disparea, iar resedintele actuale de judet vor continua sa existe impreuna cu resedinta de regiune.

„In ceea ce priveste judetele, judetele nu se desfiinteaza. Judetele au o traditie veche in aceasta tara, reprezinta o forma administrativa cu care cetatenii s-au obisnuit. Mare parte din judete era si inainte, in 1862. Faptul ca in Romania exista judete inca din 1862 a creat dezvoltarea unui sentiment de apartenenta la comunitate. Sentimentul de apartenenta la un judet este profund. Cei care propun desfiintarea judetelor gresesc, pentru ca ar insemna multiplicarea centralizarii de azi, (…) cu toate butoanele la Bucuresti”, a spus Liviu Dragnea, potrivit Agerpres.

Vicepremierul a spus totodata ca in toate statele europene in care exista regiuni exista si subdiviziuni corespunzatoare judetelor.

„Resedintele acestor judete, sustine acesta, vor deveni poli de dezvoltare zonala si vor avea fonduri pentru regenerarea urbana, iar zonele rurale vor fi stimulate sa se asocieze acestor orase astfel incat sistemul administrativ din Romania sa fie ca o plasa, astfel incat incet, incet sa avem regiuni de dezvoltate”, a declarat Dragnea.

El a subliniat ca in urma implementarii procesului de regionalizare-descentralizare administrativ-teritoriala nu vor exista guverne regionale.

Dragnea: Stabilirea resedintelor de regiune, penultima decizie in acest proces de regionalizare / Ar fi bine ca in fiecare judet sa fie una, doua sau trei institutii regionale

„Trebuie sa recunosc faptul ca este decizia care genereaza cele mai multe patimi, discutii, negocieri.(…) Vreau sa va spun ca sunt anumite regiuni in care traiesc oameni care au suficienta inteligenta si nu mai stau sa se uite la dezbaterile de la televiziuni si au inceput temeinic sa stranga in jurul lor forte care sa ii sustina in demersurile lor”, declara joi, Liviu Dragnea.

Viceprim-ministrul a afirmat totodata ca in viitoarele resedinte de judet nu trebuie concentrate sediile tuturor institutiilor regionale. Dragnea sustine totodata ca ar fi bine ca in fiecare judet sa fie una, doua sau trei institutii regionale, „astfel incat fiecare judet sa simta ca participa la acest proces de regionalizare”.

Vicepremierul a prezentat si un sondaj privind opiniile exprimate de populatia din interiorul fiecarei regiuni de dezvoltare”

• Potrivit raspunsurilor, in regiunea de Nord Est 48% din iesenii chestionati vor ca Iasiul sa fie capitala regiunii, in timp ce Suceava cetatenii care si-au dorit ca orasul lor sa fie resedinta de regiune au fost in proportie de 12,2% dintre cei intervievati, la Piatra Neamt – 11,1%, la Bacau 9,8%, Botosani 2,1%, iar Vaslui 1%.

• In regiunea de Sud Est, Constanta se afla in topul preferintelor cetatenilor privind viitoarea resedinta regionala cu 23,8%, la Galati doar 14,8% vor ca judetul lor sa fie resedinta regionala, in timp ce la Braila – 14,4%, Focsani 6,9%, Buzau 4%, Tulcea 1,6%.

• Clujul are 63,2%, Oradea si Baia Mare cate 9,5%, Satu Mare 4,8%, Zalau 4,7%, Bistrita 2,7%, Timisoara 69,5%, Deva 10,5%, Arad 10%, Resita 3,8%, Craiova 59,8%, Targu Jiu 7,9%, Slatina 5,6%, Drobeta-Turnu Severin si Ramnicu Valcea 5%, Bucuresti 93,9%, Ploiesti 28,1%, Pitesti 12,5%, Targoviste 6,4%, Alexandria 6,4%, Calarasi 5,19%, Slobozia 3,7%, Giurgiu 3,1%.

• Cea mai grea decizie va fi de luat, spune Dragnea, in regiunea in care se vor afla orase ca Brasov – 28,7%, Sibiu 25,7%, Targu Mures 15,2%, Alba Iulia 14,5%, Miercurea Ciuc – 4,2%, Sfantu Gheorghe – 2,4%, Sighisoara – 1,79%, Odorheiul Secuiesc- 1%

Citeste pe aceeasi tema:

• Una dintre dilemele regionalizarii: ce se intampla cu zecile de mii de bugetari angajati la directiile judetene – intra in somaj sau raman si ei in functie?

• Regionalizarea redeseneaza harta Romaniei. Primul raport oficial cu noile regiuni posibile si denumirile lor

• Regionalizarea, faza dezbaterilor la nivel local: Consiliul Judetean Alba propune ca 25% din redeventele miniere incasate sa ramana la judet