Cel mai vechi ou din Antarctica, mare cât o minge de rugby, a fost depus de o imensă reptilă marină

​Un ou fosil descoperit în Antarctica, cu o formă și o mărime ca a unei mingi de rugby, este ”opera” unei imense reptile marine contemporană tiranosaurului, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Nature, citează AFP.

O analiză condusă de cercetătorii de la Universitatea Texas din Austin a descoperit că fosila este un ou gigant, cu coajă moale, de acum aproximativ 66 de milioane de ani. Oul, cu dimensiuni aproximative de 18 și 28 de cm, este cel mai mare ou cu coajă moale descoperit vreodată și cel de-al doilea cel mai mare ou de orice animal cunoscut.

Specimenul este primul ou fosil găsit în Antarctica și împinge limitele modului în care oamenii de știință au crezut că ouăle cu coajă moale ar putea fi depuse. Pe lângă dimensiunea sa uluitoare, oamenii de știință cred că oul a fost depus de o reptilă marină uriașă, cum ar fi un mosasaur – o descoperire care contestă ideea predominantă că astfel de creaturi nu depun ouă.

Cu o vechime de 66 de milioane de ani, oul s-a bucurat imediat de mai multe titluri: primul ou fosil descoperit în Antarctica, cel mai mare ou cu coajă moale, al doilea cel mai mare ou descoperit vreodată (după cel al păsării elefant din Madagascar) …

Dar recunoașterea sa nu a venit până târziu: de la descoperirea sa din 2011, fosila aștepta pe rafturile Muzeului de Istorie Naturală din Chile, forma sa de „balon dezumflat” făcîndu-i pe cercetătorii sceptici. Ba chiar a fost supranumit „The Thing” cu referire la filmul lui John Carpenter.

Obiectul misterios a ieșit în cele din urmă din anonimat după vizita la muzeu în 2018 a unui paleontolog american, Julia Clarke, coautor al studiului.

„I-am arătat-o ​​și după câteva minute, Julia mi-a spus că poate fi un ou cu coajă moale!”, a declarat David Rubilar-Rogers, unul dintre descoperitorii fosilelor.

O teorie confirmată de expertiza specializată.

„Acest ou are o coajă moale, adică coaja sa nu este foarte mineralizată și foarte flexibilă. Este un tip depus acum doar de șopârle și șerpi”, explică pentru AFP Lucas Legendre de la Universitatea din Texas, de asemenea coautor al studiului.