Cele mai mari dezastre de mediu din ultimii doi ani: Incendiile care au mistuit planeta
Incendiile catastrofale au cuprins planeta în 2019 și în 2020. Amazonia, Siberia, Australia, Alaska, Groenlanda, insulele Canare sunt doar câteva exemple. Multe din aceste incendii au izbucnit din cauza secetei prelungite; altele – în principal cele din Brazilia – au fost provocate din lăcomie, pentru exploatarea terenurilor astfel defrișate. Toate au un dublu impact asupra climatului: pe de-o parte distrug vegetația care ar putea să absoarbă dioxid de carbon, pe de altă parte emit dioxid de carbon – doar cel generat de incendiile din regiunea arctică în iunie este egal cu emisiile Suediei dintr-un an întreg.
2019, anul incendiilor masive: Amazon, Bolivia, California, Indonezia, Africa
În total, Copernicus estimează că 6.375 megatone de CO2 au fost emise pe glob de aceste incendii, mai mult decât un an de emisii al Statelor Unite (un pic peste 5.100 megatone). Această cifră este în ușoară creștere față de 2018 (ușor sub 6.000 megatone) dar „se înscrie în tendința de scădere a emisiilor totale legate de incendii din 2003”, când depășeau 8.000 megatone, potrivit Copernicus.
Incendiile din Amazon, Brazilia: Seceta, politicile publice și specula cu terenurile
Peste 80.000 de incendii au fost raportate în Brazilia de la începutul anului 2019, dintre care jumătate (52 la sută) în regiunea amazoniană. Amazonul, care se regăsește în proporție de 60 la sută pe suprafața Braziliei, se extinde de asemenea în Bolivia, Columbia, Ecuador, Guyana Franceză, Guyana, Surinam și Venezuela.
Perioadele de secetă, fenomenul El Nino și politicile de control arată că defrișările din Pădurea Amazoniană de pe teritoriul Braziliei au cunoscut creșteri și descreșteri. Pe parcursul ultimelor trei decenii, fenomenul El Nino a fost calificat ca fiind foarte intens în 1997-1998 și 2004-2006 și de intensitate medie în 2002-2003 și 2009 – 2010.
Potrivit datelor de la Institutul Național de Cercetare Spațială, o organizație din Brazilia care observă din satelit evoluția pădurii tropicale, din 1988 până în 2008, defrișările sistematice au depășit 11.000 km pătrați pe an, cu vârfuri de peste 20.000 de kilometri pătrați pe an de cinci ori: în 1988, 1995, 2002, 2003 și 2004.
Incendiile care au devastat o parte a Amazoniei braziliene au provocat emisiile cele mai importante din 2010, dar ele au fost „relativ comparabile cu totalul pentru lunile august din 2003”.
În schimb, intensitatea incendiilor a fost „fără precedent în termeni de localizare, scală și durată” în Siberia și în cercul arctic, provocând în iunie un „nor de fum și de funingine mai mare decât Uniunea Europeană”. În iulie, aceste incendii s-au extins și mai mult, în special în Alaska și Groenlanda. Activitatea a fost „în principal cauzată de condițiile neobișnuit de calde și secetoase”, cu un total de emisii de 182 megatone de CO2 începând cu luna iunie.
În Indonezia, unde incendiile sunt curente, au depășit cu mult media perioadei 2003/18 cu emisii de 708 megatone de CO2.
În Australia, odată cu revenirea verii australe, incendiile din 2019 „au fost neobișnuite ca număr și intensitate”, arată Copernicus. Iar dezastrul urma să se producă în anul umător.
Alte regiuni ale lumii, în special Europa și Africa sub-sahariană – care au fost în august sursă de îngrijorare pe rețelele sociale – au înregistrat „mai puțină activitate de incendii” decât în anii precedenți.
Imaginile disperării în Bolivia. Angola și Columbia au fost afectate grav. Padurile Africii, în mare pericol
Lăsate să ardă de aproape două luni, incendiile din Brazilia s-au întins în pădurea amazoniană din țările vecine. Un milion de hectare s-au făcut scrum în Bolivia, iar Columbia a cerut ajutor internațional.
Pe lângă incendiile care mistuie Pădurea Amazoniană şi Siberia, şi pădurile din Africa au fost într-un pericol poate chiar mai mare, aşa cum dezvăluie mai multe hărţi realizate de sateliţi ai NASA, informează BBC.
Pe parcursul a două zile, Angola s-a confruntat cu aproximativ de trei ori mai multe incendii decât Brazilia. Conform informaţiilor NASA, în Angola au izbucnit 6.902 de incendii şi alte 3.395 în ţara vecină, Congo. Prin comparaţie, Brazilia s-a confruntat cu 2.127 de incendii de pădure.
Anul 2020-dominat și el de incendii catastrofale
Incendiile au devastat Australia la început de an
Incendiile din Australia, care au provocat moartea a peste 20 de persoane, au distrus sute de case şi au generat pierderi economice grave, sunt totodată responsabile de o deteriorare a calităţii aerului ce constituie „o ameninţare pentru sănătate”.
Incendiile din Australia au provocat distrugeri uriaşe vieţii sălbatice, ecosistemelor şi mediului înconjurător.
Pe 4 ianuarie 2020, trei incendii de vegetaţie s-au unit şi au format unul uriaş pe o suprafaţă de dimensiunea cartierului Manhattan din New York în statul australian Victoria, iar pompierii au declarat că s-au confruntat cu ceea ce pare a fi cea mai catastrofală zi din acel sezon al dezastrelor de acest tip.
Zeci de mii de australieni au fost nevoiţi să-şi părăsească apoi locuinţele pentru a fugi din calea incendiilor de vegetaţie, agravate de condiţiile meteorologice, transmite AFP. Temperaturile au depăşit 40 de grade Celsius, iar vânturile puternice au alimentat sute de incendii, cele mai multe scăpate de sub control.
Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a avertizat atunci că fumul provocat de incendiile care afectează Australia, deja detectat pe celălalt mal a Pacificului în America de Sud, ar putea face înconjurul lumii în actualele împrejurări, relatează agenția EFE, preluată de Agerpres.
Sateliţi ai Administraţiei Naţionale a Oceanelor şi Atmosferei din SUA aratau cum fumul, deja vizibil în Chile şi Argentina, era pe cale să dea ocol Pământului.
Iar dezastrul a continuat. Un nou mega-incendiu a lovit Australia
Trei noi focare s-au unit creând un „mega-incendiu” în regiunea muntoasă Snowy Mountains, la frontiera statelor Victoria şi New South Wales (NSW), acoperind o zonă de peste 6.000 de kilometri pătraţi.
Acest al doilea incendiu de proporţii – după cel din Gospers Mountain, produs la vest de Sydney şi care a mistuit o zonă de şapte ori mai mare decât suprafaţa portului Singapore au îngrozit autoritățile.
Incendiile ilegale au devorat din nou Pădurea Amazoniană
Potrivit Institutului Naţional de Cercetări Spaţiale, care analizează date satelitare, au fost detectate 20.473 de incendii în perioada 16 iulie – 15 august. Doar în primele 15 zile ale lunii august au fost consemnate peste 15.000 de incendii. Aceasta reprezintă o reducere de mici proporţii, de 8%, faţă de aceeaşi perioadă din 2019.
La data de 16 iulie, guvernul brazilian a interzis acţiunile de incendiere a terenurilor în regiunea amazoniană şi în Pantanal – cea mai mare mlaştină din lume – pentru o perioadă de 120 de zile.
Val de incendii în California. Flăcările au distrus mii de proprietăți. Pierderi de vieți omenești
Sute de incendii de vegetație au izbucnit în California, forțând zeci de mii de oameni să-și părăsească locuințele și asta în condițiile în care erau deja afectați de pandemia de coronavirus. Flăcările, declanșate de fulgere și intensificate de vânturile puternice care au succedat valul de căldură, s-au extins repede, echipajele de pompieri și salvare fiind copleșite de situație.
Flăcările au devastatpeste 8.000 de kilometri pătraţi în California, o suprafaţă aproape de 80 de ori mai mare decât cea a Parisului, forţând numeroşi localnici să-și părăsească locuințele și să fugă din faţa incendiilor care nu au mai avut o astfel de amploare din 1987.
”Este pentru prima dată în 33 de ani când se depăşesc două milioane de acri”, adică 8.000 de kilometri pătraţi, a declarat Lynne Tolmachoff, purtătoarea de cuvânt a departamentului de pompieri. ”Este în mod clar un record. Şi suntem încă departe de sfârşitul sezonului incendiilor”.
Unul dintre incendiile masive care a afectat statul american California o lună de zile a fost provocat în urma unei petreceri pentru dezvăluirea sexului unui copil nenăscut, în comitatul San Bernardino, relatează CNN.
Petrecăreții au provocat focul după ce au folosit un „dispozitiv pirotehnic care produce fum”, a anunțat departamentul de pompieri din comitatul San Bernardino din California. Incendiul a început sâmbătă seara, iar până luni dimineață focul s-a extins deja pe o suprafață de aproape 29 de kilometri pătrați.
Siberia –incendiile din vara anului 2020 au provocat emisii record de CO2 (Copernicus)
Pentru al doilea an consecutiv, Siberia a fost devastată de incendii gigantice, favorizate de temperaturi record care depăşesc în medie cu peste 5 grade Celsius temperaturile normale ale sezonului.
Pe baza observaţiilor prin satelit, oamenii de ştiinţă din cadrul Copernicus au estimat emisiile provenite de la incendii în interiorul Cercului Arctic la 244 megatone de CO2, în perioada 1 ianuarie – 31 august, comparativ cu 181 de megatone pentru întreg anul 2019.
Ţinând cont de zonele siberiene din afara Cercului Arctic, incendiile au depăşit recordurile de emisii, cu 540 de megatone de emisii de CO2 din iunie până în august, scrie Agerpres.
Banchiza arctică, scădere record în vara lui 2020 / „Ne îndreptăm către un Ocean Arctic fără gheață sezonieră”
Banchiza din Arctica s-a topit în vara anului 2020 cel mai mult după cea înregistrată, după 2012, o manifestare suplimentară a încălzirii climatice continue, conform observațiilor prin satelit anunțate luni de Centrul Național de Date pentru Zăpadă și Gheață din Statele Unite, citează AFP.
Banchiza este un strat plutitor de gheață care se formează în regiunile oceanice polare. Are o grosime de aproximativ un metru, când se reînnoiește anual și între 4-5 metri, când este persistentă, cum este cazul banchizei din regiunea arctică cea mai apropiată de Polul Nord.
În fiecare an, o parte din aceasta se topește vara și se reformează iarna, în mod normal, dar odată cu încălzirea globală, se topește din ce în ce mai mult vara, iar zona sa de iarnă se micșorează, de asemenea. Sateliții au observat aceste zone foarte precis din 1979, iar tendința descendentă este clară.
Urșii polari ar putea să dispară aproape în totalitate în 2100 (studiu)
Fără banchize, urșii polari mor de foame. Iar încălzirea climatului ar putea însemna dispariția acestor mari mamifere emblematice pentru Arctica până la finalul acestui secol, scrie AFP.
Într-un studiu publicat în iulie 2020 în Nature Climate Change, cercetătorii au analizat cea mai mare amenințare asupra urșilor polari: dispariția progresivă a habitatului lor, banchizele, unde prind focile, indispensabile pentru alimentația lor.
Dezastru ecologic produs de Rusia în zona arctică, vizibil din spațiu
Rusia a comandat un audit complet al infrastructurii sale riscante construite pe permafrost, slăbită de schimbările climatice, după prăbușirea unui rezervor de combustibil, care a dus la o poluare severă în zona arctică, hidrocarburile ajungând în special în râul Ambarnaïa.
Este cel mai grav dezastru ecologic de acest gen din regiune, vizibil din spațiu. Potrivit companiei care deține uzina, care este situată deasupra Cercului Arctic, scurgerea a avut loc din cauza scufundării în permafrost a stâlpilor fundației unui rezervor de depozitare a motorinei.
2021-Un început de an mai liniștit
Calamitate ecologică în Israel: Plajele de la Mediterană au fost închise după una dintre cele mai mari scurgeri de petrol din istoria țării.
La începutul anului, autorităţile israeliene s-au confruntat cu una dintre cele mai mari scurgeri de petrol din istoria ţării din cauza deversării a „zeci până la sute de tone” de bitum de pe o navă, informează AFP și AP News.
Poluarea a făcut ravagii în fauna locală, iar Ministerul Agriculturii a spus că balena găsită pe o plajă din sudul Israelului a murit din cauza ingerării lichidului negru vâscos, potrivit radioului public israelian. Autoritatea pentru Natură și Parcuri din Israel a numit deversarea „unul dintre cele mai grave dezastre ecologice” din istoria țării.
Incendii de vegetaţie periculoase în Australia de Vest
Mai multe incendii de proporţii au ameninţat la începutul anului vieţile şi casele unora dintre locuitorii statului australian Western Australia (Australia de Vest), fiind emise avertizări care au vizat capitala statului, Perth.
Persoanelor care aveau posibilitatea să plece li s-a solicitat să evacueze zona, însă locuitorii aflaţi pe traiectoria imediată a incendiului din sudul capitalei Perth au fost sfătuiţi să se adăpostească. „Este prea târziu pentru a pleca; plecarea acum ar fi mortală. Fumul periculos este prezent în aer din cauza unui incendiu la o groapă de gunoi”, a indicat DFES într-un comunicat.
INTERVIURILE HotNews.ro