Cercetarea, incotro?

Bucurie mare, am scapat de guvernarea PSD! Domnul Presedinte Iohannis a reusit sa isi instaleze „Guvernul Meu”, un guvern minoritar al partidului din care provine, respectiv PNL. Nu am de gand sa comentez asupra componentei Guvernului, nu ma pricep la finante sau economie, de aceea mai voi referi doar la domeniul in care imi desfasor activitatea, respectiv Cercetare. Ce se va intampla cu Cercetarea? Programul de Guvernare este destul de sumar cand se refera la intentiile noii puteri in ceea ce priveste soarta cercetarii in Romania. Iata care sunt prioritatile asumate in program:

• Majorarea bugetului dedicat activităților de cercetare-dezvoltare-inovare și asigurarea unei distribuții bugetare echilibrate, pentru susținerea atât a cercetării aplicative și a inovării, cât și a cercetării fundamentale și de frontieră;
• Atribuirea finanţării pe proiecte se va face exclusiv pe baza unor evaluări realizate de echipe care să includă experți internaţionali pentru a elimina potenţialele conflicte de interese;
• Inițierea unei evaluări a institutelor naționale de cercetare și dezvoltare, în scopul dezvoltării unor poli naționali de competitivitate;
• Demararea procesului de cartografiere a infrastructurii de cercetare și de creare a unei rețele de infrastructură de cercetare regională care să ofere acces la echipamente tuturor cercetătorilor din instituțiile publice din regiune;
• Asigurarea condițiilor necesare continuării și finalizării proiectelor majore de cercetare, cu finanțare și participare națională și europeană:
  • Laserul de la Măgurele Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics ELI-NP – integrarea infrastructurilor de cercetare ELI-NP și CETAL în cadrul unui ecosistem al inovării și dezvoltării bazat pe creativitate, care să permită creșterea gradului de atractivitate a platformei Măgurele, atât pentru cercetătorii din întreaga lume, cât și pentru investitorii în activitățile de CDI;
  • Centrul Internațional de Studii Avansate a Sistemelor: Râuri – Mări (DANUBIUS-RI) ca infrastructură distribuită de cercetare interdisciplinară aferentă marilor sisteme.

Cateva observatii de bun simt:

• Nu se da nici o cifra. Cu cat va creste bugetul acordat activitatilor CDI? Care vor fi raporturile bugetelor pentru cercetare aplicativa si cercetare fundamentala? Bugetul cercetarii in 2019, cel executat, abia daca reprezinta 0.14 % din PIB. O dublare a bugetului in 2020 ar insemna o mare gura de oxigen pentru cercetare. Intrebarea este, sunt autoritatile si sistemul de cercetare pregatite pentru a absorbi un buget dublu si a evita rectificarile negative din ultimii ani?
• OK, aducem evaluatori internationali. La ultima competitie de proiecte, organizata in 2019, au fost depuse in total aproape 4000 de proiecte, ceea ce necesita cam 12000 evaluatori independenti daca fiecare evaluaza cate un proiect. Presupunad ca evalueaza 2-3 proiecte, tot vor fi necesari un numar insemnat de evaluatori din strainatate. Cum vor fi ei selectionati pentru a preveni defectiunile constatate la alte competitii la care evaluarea a fost efectuata cu evaluatori din straintate (ex. evaluarea proiectelor Idei de catre doctoranzi sau post-doctoranzi in conditiile in care directorii de proiecte erau profesori sau CS1).
• Din nou se vorbeste despre evaluarea INCD-urilor (care oricum sunt in procedura de evaluare in momentul de fata). De ce numai INCD-urile sunt evaluate, mai ales ca ele nu se bucura de alocari bugetare directe precum alte componente ale sistemului national de cercetare, asa cum este el definit in OG57/2002 cu toate modificarile ulterioare? Admit ca cea mai mare parte a fondurilor provin din programe finantate din fonduri publice, fie ca se numesc Nucleu, PNIII, POC sau altfel. Dar, cu exceptia Nucleului, si celelalte componente ale sistemului national de cercetare au acces la aceste programe, de ce sa nu fie si ele evaluate din punct de vedere al calitatii activitatii de cercetare si al rezultatelor produse? Daca tot vrem sa vedem cum stam cu cercetarea in tara, atunci sa evaluam dupa aceleasi criterii toate organizatiile de cercetare care au beneficiat de finantari din fonduri publice, fie ca sunt universitati, INCD-uri sau institute ale Academiei Romane sau ale altor Academii, mergand pana la firmele private care au beneficiat de finantare publica prin proiecte in cadrul diverselor competitii nationale. Sa vedem ce au produs banii publici investiti in cercetare.
• Exista platforma ERRIS. La ce cartografiere se refera Programul de Guvernare? Sunt de acord ca, in momentul de fata, exista destule centre de cercetare cu infrastructura moderna. Problema este de a asigura o finantare decenta pentru a mentione operationale aceste infrastructuri (tinand cont si de faptul ca ele se uzeaza moral in timp, deci trebuie inlocuite cu altele mai moderne daca este cazul), si, mai ales, de a pregati resursa umana capabila sa exploateze eficient aceste infrastructuri. Se vorbeste despre acces la infrastructuri, este ceva normal, dar trebuie tinut ca, in majoritatea cazurilor, obtinerea unor rezultate relevante necesita un grad foarte inalt de expertiza si specializare, care nu este la indemana oricui.
• In ceea ce priveste proiectele majore de cercetare, prefer sa ma abtin. Sa le vedem functionale mai intai, sa vedem ce costuri implica operarea lor, cine va suporta aceste costuri, cine le va accesa si ce rezultate va produce, apoi mai discutam.

Mergand mai departe, nu se specifica nici in Programul de Guvernare, nici in componenta noului Guvern, daca va exista o entitate distincta care sa coordoneze activitatea CDI in tara, cu buget separat de cel al Educatiei. Ce este clar, este ca se desfiinteaza Minsterul Cercetarii si Inovarii, dar nu se pune nimic in loc, macar la nivel de Agentie Nationala cum a fost inainte.

Interesant este ca, in acelsi timp cu instalarea noului Guvern, a fost emis spre analiza si un prim draft al viziunii strategice privind specializarea inteligenta si cercetarea, dezvoltarea si inovarea pentru ciclul 2021-2027. Strategia Nationala CDI si Strategia de specializari inteligente sunt elaborate, sub egida UEFISCDI, in cadrul proiectului SIPOCA 592, lansat oficial in septembrie 2019. Iata ca, la numai o luna, a si aparut un prim draft. Problema este ca, dupa stiinta mea, acest draft a fost elaborat fara nici o consultare a principalilor actori din domeniu, nici a colegiilor si consiliilor consultative, nici a organizatiilor sindicale si patronale din domeniu. Sunt membru CNCS si am primit documentul in data de 29 octombrie 2019, cu solicitarea sa trimitem observatii pana pe 1 noiembrie 2019, adica in 2 zile!. Vi se pare serioasa o astfel de abordare, in conditiile in care la conferinta de lansare s-a clamat ca vor fi consultati toti actorii implicati in sistemul CDI? Adevarul este ca a consulta pe cineva pe un anumit subiect nu obliga la nimic pe cel care consulta, este ca si cum ceri parerea cuiva dar, la urma, faci tot cum vrei tu. Asa si cu Strategia Nationala CDI, ne facem ca am consultat pe toata lumea, dar lucrurile sunt deja decise la nivel UEFISCDI. Subliniez ca UEFISCDI este unitate executiva, conform actului de constituire (OUG 74/2010), si nu are atributii in intocmirea politicilor publice in domeniul cercetarii. Cu toate acestea, UEFISCDI elaboreaza Strategiile Nationale CDI si Planurile Nationale CDI sub acoperirea faptului ca aceste documente nu sunt elaborate direct de catre autoritatea publica, asa cum prevede art. 4, alin. 2), lit. a) din OG57 consolidat cu ultimele modificari, aceasta preferand sa le externalizeze catre terti sub forma unor proiecte finantate din fonduri structurale. Asa ajunge UEFISCDI sa produca si strategia, si instrumentele de finantare, si pachetele de informatii, iar apoi sa organizeze competitii „transparente si corecte” pentru atribuirea proiectelor. Mie, cel putin, mi se pare nu numai conflict de interese dar si periculos ca o singura entitate sa controleze total ce se intampla in sistemul de cercetare, fara a da socoteala nimanui.

Revenind la draftul de Strategie CDI, nu este clar care sunt specializarile inteligente pentru perioada 2021-2017 (poate raman aceleasi ca in actualul ciclu), dar este destul de clar pe ce se vor risipi banii din bugetul cercetarii: Incubatoare, Acceleratoare, „Seed Capital”, PED, Maturizare, Cecuri de experiment, Cecuri de inovare, Cecuri de brevetare, Infrastructura pentru IMM, Cecuri pentru digitalizare, Granturi pentru digitalizare si eco-inovare, Transfer Tehnologic, Festival de Transfer Tehnologic, Clustere inovative, Centre de competenta, Platforme tehnologice si altele, circa 90 % dintre instrumentele de finantare fiind destinate asa numitelor IMM-uri inovative. Este adevarat ca ocupam ultimul loc in ceea ce priveste inovarea la nivel de Comunitate Europeana, dar nu cred ca vom progresa cu masuri de acest gen. In primul rand ar trebui modificat din radacini sistemul de invatamnt superior, care nu promoveaza deloc antreprenoriatul si libera intiativa, apoi ar trebui stimulata si in tara aparitia finantatorilor privati, fie ca sunt administratori de capital de risc, fie ca sunt cei numiti „ingeri”, si nu in ultimul rand ar trebui simplificata legislatia si impozitarea pentru a stimula tineri sa se lanseze in afaceri. Din ce se vede cu ochiul liber, multi tineri absolventi fie profeseaza altceva fata de ceea ce au studiat la facultate, fie cauta sinecuri la stat, fie se angajeaza in mediul privat, fie pur si simplu traiesc in umbra parintilor. Foarte putini se lanseaza in afaceri, infiintand o firma proprie, si daca o fac doemniul este fie comertul, fie serviciile. Din aceasta cauza, industria romaneasca de inalta tehnologie lipseste in tara, cu toate ca exista domenii high-tech in care cercetarea romanesca este competitiva la nivel international. Se poate argumenta ca exista un puternic domeniu IT, care produce procente bune din PIB, dar acesta este orientat catre producerea de software, nu de harware. Apoi exista firmele multinationale care au capacitati de productie in tara, cum sunt firmele din industria de automotive, dar in multe cazuri productia este de tip lohn, respectiv partile componente se aduc din alta parte si doar se asambleaza in tara, putine componente fiind efectiv produse in Romania. Cu alte cuvinte, care vor fi acele firme IMM inovative care vor accesa fondurile puse generos la dispozitie prin instrumentele de finantare prevazute in Strategia Nationala CDI? Tare imi este teama ca vor fi un fel de suveici pentru drenat bani, fara rezultate palpabile in economie. Este interesant ca in draftul de Strategie nu sunt prevazute instrumente de monitorizare dupa incheierea proiectelor, intelegand prin aceasta monitorizarea rezultatelor financiare ale firmelor beneficiare de finantari din fonduri publice. Bun, ti-am dat atatia bani, cu cat ti-a crescut cifra de afaceri, cati angajati noi ai, cu cat a crescut profitul sau exportul? Normal ar fi ca, in cazul in care nu se constata o imbunatatire vizibila a finatelor firmei, dupa derularea proiectului finantat din fonduri publice, aceasta sa fie obligata sa returneze integral fondurile primite sau sa fie desfiintata si fondurile sa fie recuperate din valorificarea activelor firmei, daca acestea exista.

Legat de problema inovarii si a transferului tehnologic, nu ma pot abtine sa intreb ce rezultate a produs faimoasa Retea Nationala pentru Inovare si Transfer Tehnologic, acronim ReNITT? Daca intri pe site (http://site.roinno.ro/?module=info&id=7), observe ca cele mai proaspete informatii sunt de prin 2016, ca exista un catalog al ReNITT din 2008, plus alte cateva documente din 2010-2011. Probabil ca singura sectiune a site-ului ceva mai la zi este Registrul de evidenta a rezultatelor CD (http://registru.roinno.ro/). Si asta pentru ca organizatiile de cercetare si directorii de proiecte sunt obligati, prin act normativ, sa introduca rezultatele obtinute la finalizarea unui proiect. Nu mai vorbesc de obligatiile aparute in cursul anului 2019 de avea sistem de management al inovarii (2 puncte pierdute la evaluarea INCD daca nu il ai, conform HG477/2019 si OM529/2019), sau de a supune unitatile de cercetare-dezvoltare unui audit tehnologic (OM578/2019). Foarte interesant este ca certificarile privind managementul sistemului de inovare si auditul tehnologic pica in sarcina entitatilor din faimoasa retea ReNITT, retea care nu a produs nici un rezultat palpabil in economie si despre care nu se stie daca mai exista sau care sunt entitatile componente.

In final, alte cateva consideratii privind Strategia Nationala CDI:

• Cercetarea efectiva se regaseste abia la punctul 6-Intarirea sistemului de cercetare-dezvoltare. Aceasta prevede cateva instrumente de finantare: Provocari si solutii (proiecte top-down, practic un fel de licitatii cu teme prestabilite la care, de regula, castigatorul este cunoscut dinainte); Idei de impact (cam ceea ce au fost proiectele Idei in cilcurile 2007-2013 si 2014-2020, proiecte de tip bottom-up, singurele care ar putea fi deschise unei competitii oneste); Finantarea dezvoltarii institutionale (ceva similar cu actualele PFE, dar cu multe restrictii maidegraba birocratice); Prespinoff; Infrastructura de cercetare (ar inlocui actualele Instalatii de Interes National, avand la baza ultimele rapoarte si evaluari CRIC); Comunicarea stiintei.

  Citeste intreg articolul si coemnteaza pe Contributors.ro