Sari direct la conținut

Cercetătorii au confirmat o veche teorie despre cei doi lei mâncători de oameni din Tsavo cu ajutorul firelor de păr găsite între dinții lor: „Teroarea pe care o aducea noaptea este inimaginabilă”

HotNews.ro
Cercetătorii au confirmat o veche teorie despre cei doi lei mâncători de oameni din Tsavo cu ajutorul firelor de păr găsite între dinții lor: „Teroarea pe care o aducea noaptea este inimaginabilă”
Doi lei fără coamă din Parcul Național Tsavo din Kenya, FOTO: SWNS / Profimedia

Cercetătorii au confirmat cu ajutorul cercetărilor ADN o teorie veche despre infamii lei mâncători de oameni din Tsavo, Kenya, a căror teroare a fost imortalizată de Hollywood în mai multe filme, inclusiv unul celebru cu Michael Douglas și Val Kilmer în rolurile principale, relatează revista Smithsonian.

Infamia „Mâncătorilor de oameni” din Tsavo datează din 1898, când o pereche de lei fără coamă a început să terorizeze muncitorii care lucrau la construirea căii ferate Kenya-Uganda. Cei doi lei au ucis și consumat zeci de muncitori ai căilor ferate în decurs de doar câteva luni, intrând în tabăra lor sub acoperirea nopții.

Seria de ucideri a fost oprită în cele din urmă de John Henry Patterson, un administrator al căilor ferate care anterior ajunsese până la gradul de locotenent-colonel în armata britanică. El a reușit să vâneze și împuște cele două animale, scriind apoi o carte despre reușită. Cartea apărută în 1907 a contribuit la răspândirea alurii mitice a celor doi lei mâncători de oameni.

„Ceea ce mi se pare izbitor cu privire la povestea din Tsavo este că e ceva aproape de neimaginat pentru mentalitatea occidentală din secolul XXI. Teroarea pe care o aducea noaptea este inimaginabilă”, a declarat Jack Tamisiea, un paleogenetician de la Universitatea Copenhaga, pentru The New York Times.

Tamisiea nu a fost implicat în noul studiu genetic despre cei doi lei, publicat săptămâna trecută în revista Current Biology și făcut posibil de noile progrese în domeniul studierii și analizării ADN-ului vechi.

După ce leii au fost uciși de Patterson, mai multe bucăți ale trupurilor lor, inclusiv craniile și blana, au fost ținute ca trofee. Ele au fost cumpărate în cele din urmă de Muzeul Field de Istorie Naturală din Chicago, care a reconstituit trupurile lor și găzduiește două exponate cu ele din 1925.

Cele două exponate ale leilor mâncători de oameni din Tsavo sunt găzduite de Muzeul Field de Istorie Naturală din Chicago, FOTO: Charles Rex Arbogast / AP / Profimedia Images

Cercetătorii au analizat fire de păr găsite printre dinții leilor

Echipa de cercetători care a realizat noul studiu a folosit bucăți de păr găsit printre dinții leilor pentru a afla mai multe despre dieta lor și de ce ar fi fost ei motivați să vâneze oameni, un comportament atipic pentru aceste feline mari.

Rezultatele testelor ADN au confirmat de asemenea o teorie mai veche a experților, și anume că leii erau frați. Unele dintre firele de păr găsite printre dinții unui leu proveneau de la celălalt și viceversa. Kerbis Peterhans, curator adjunct la Muzeul Field și unul dintre autorii noului studiu, a explicat pentru CNN că asta confirmă că cei doi lei erau foarte apropiați și că petreceau timp îngrijindu-se reciproc.

Cercetările ADN au identificat de asemenea mai multe fire de păr uman printre dinții leilor, însă oamenii de știință nu s-au decis încă dacă vor să continue și această linie de studiu.

„Există potențiali descendenți, sau o comunitate de descendenți care poate nu ar dori acest tip de analiză, sau poate că vor, deocamdată chiar nu știm”, a declarat Ripan S. Malhi, un alt autor al studiului, pentru revista Nature.

Leii mâncători de oameni au vânat și alte prăzi

În ceea ce privește animalele consumate de cei doi lei, cercetătorii au identificat fire de păr ce provin de la girafe, zebre, antilope de apă, oryx și gnu. Descoperirea de fire de la antilope gnu a reprezentat o surpriză întrucât cea mai apropiată zonă cu hrană pentru aceste animale era la o distanță de peste 80 de kilometri față de teritoriul celor doi lei.

Oamenii de știință să întreabă acum dacă leii mâncători de oameni vânau la distanțe mai mari decât s-a presupus până acum sau dacă distribuția populațiilor de gnu era semnificativ mai diferită decât se credea.

Dacă leii mergeau pe distanțe mari pentru a vâna, asta ar explica relatările istorice potrivit cărora ei au părăsit temporar zona în care era construită calea ferată Kenya-Uganda și s-au întors după 6 luni, reluând vânătoarea de muncitori.

Potrivit unor estimări, cei doi lei ar fi mâncat până la 135 de oameni. Însă un studiu din 2009 a sugerat că numărul este semnificativ mai mic, de aproximativ 35 de indivizi.

Povestea infamă a celor doi lei a fost imortalizată și de Hollywood

Marele mister rămâne însă de ce au recurs leii la vânarea de oameni. Cercetătorii au mai multe teorii, cea mai populară dintre ele fiind că leii au suferit răni dentare dureroase la colții lor, lucru ce făcea dificilă vânarea și consumarea prăzii lor obișnuite. Un studiu separat publicat în 2017 a sugerat că leii mâncau în principal părțile moi ale prăzii pe care au vânat-o.

„Oamenii erau o hrană de ultim resort și leii erau în principal concentrați pe părțile moi. Aceștia nu erau zdrobitori diabolici de oase, ci pisici rănite care făceau ce puteau pentru a supraviețui”, scria la momentul respectiv revista Smithsonian.

Cert este că „Mâncătorii de oameni din Tsavo” au fost prezentați în prima variantă de mai multe producții cinematografice ale Hollywood. Cea mai cunoscută și apreciată dintre acestea este filmul The Ghost and the Darkness din 1996, cu Michael Douglas și Val Kilmer în rolurile principale.

INTERVIURILE HotNews.ro