Cheltuielile gospodăriilor din România pe taxe și impozite au crescut anul trecut

Statul lua anul trecut peste o cincime din ceea ce înseamnă cheltuieli ale gospodăriilor cu impozite şi taxe. Un raport al Institutului Național de Statistică (INS) arată că în anul 2016 un procent de 20,3% din cheltuielile gospodăriilor reprezentau impozite și diferite contribuții, iar în 2017 ponderea a crescut la 21,1%.

• Gospodăriile de salariați au plătit de 12,1 ori mai mult decât cele de agricultori
• Comparativ cu gospodăriile pensionarilor, impozitele și contribuțiile plătite de salariați au fost de 6,4 ori mai mari
• Mediul urban plătește de 2,1 ori mai mult decât cel rural

“În anul 2017, impozitele asupra veniturilor, contribuţiile la bugetele de asigurări sociale, cotizaţiile şi alte impozite şi taxe, au deţinut o pondere de 21,1% din cheltuielile totale, ridicându-se în medie la suma de 606,4 lei lunar pe o gospodărie, din care impozitul pe salariu a reprezentat 41,6% (39,7% în 2016), iar contribuţiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de şomaj şi pentru asigurările de sănătate) peste jumătate, 56,2% (58,4% în 2016), din totalul impozitelor”, se arată în document.

Conform Institutului, impozitele, contribuţiile, cotizaţiile, taxele deţin o pondere mare în cheltuielile totale ale gospodăriilor în ale căror venituri predomină veniturile salariale.

Astfel, în anul 2017 ponderea acestora în cheltuielile totale a fost de 30% pentru gospodăriile de salariaţi, comparativ cu 12,2% pentru cele de şomeri, 9,1% pentru gospodăriile de pensionari, 4,7% pentru cele de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole şi numai 4,1% în cazul gospodăriilor de agricultori.

De altfel, în anul 2017, cuantumul mediu al transferurilor aflate în sarcina gospodăriilor de salariaţi a fost de 12,1 ori mai mare decât al celor plătite de gospodăriile de agricultori, de 11,6 ori mai mare decât transferurile plătite de gospodăriile de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole, de 6,4 ori mai mare decât al celor de pensionari şi de 5,4 şomeri ori mai mare decât al gospodăriilor de şomeri.

În profil teritorial, spune INS, se înregistrează diferenţe relativ mari de nivel şi pondere a transferurilor între urban şi rural şi un grad mai scăzut de diferenţiere pe regiuni. Cuantumul impozitelor, contribuţiilor etc. plătite în medie de o gospodărie din mediul urban a fost de 2,1 ori mai mare decât al celor plătite de gospodăriile din mediul rural, iar ponderea lor în totalul cheltuielilor a fost de 24,5% şi, respectiv, de 15,3%.

În profil regional se remarcă amplasarea a două regiuni pe cele două extreme (inferioară şi superioară): Nord-Est, cu nivelul minim al acestui tip de cheltuieli de 416,2 lei lunar în medie pe o gospodărie (16,5% din cheltuielile totale) şi Bucureşti-Ilfov, cu nivelul maxim de 1043,7 lei (27,5%), restul înregistrând niveluri între 504 – 638 lei şi ponderi în cheltuielile totale între 19% – 22,4%.

Pe ce se duc banii

Principala destinaţie a cheltuielilor gospodăriilor, respectiv consumul, reprezintă 71% din cheltuielile totale, în medie.

Conform INS, acestea au reprezentat 2039 lei lunar pe o gospodărie, iar cele băneşti pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unităţile de alimentaţie publică), nealimentare şi pentru plata serviciilor 1.841,4 lei lunar (64,1% din cheltuielile totale).

Cealaltă parte a cheltuielilor de consum, contravaloarea consumului uman din resurse proprii (acele produse alimentare şi nealimentare din resurse proprii care sunt consumate de membrii gospodăriei) a fost egală cu 197,6 lei pe gospodărie şi a reprezentat 9,8% din cheltuielile totale.