Cine impiedica BNR sa atinga tinta de inflatie si cine o ajuta? Raportul asupra inflatiei, pe scurt

De impiedicat in lupta cu preturile, BNR se simte cea mai neputincioasa in fata incoerentei politicilor fiscale si a bataliei politice. „Climatul politic instabil”, dupa cum ii spune guvernatorul Isarescu. Desi nu isi permite sa o spuna explicit, inconstienta politicienilor nostri poate lasa economia in off-side, cu tot ce presupune mai rau asta. Din pacate, riscurile ca preturile sa creasca sunt mai mari decat sansele de scadere a lor, mai spune Isarescu. Dar sa le luam pe rand. De ce trebuie sa ne temem?

•    Riscul politic

Abateri semnificative de la contractele de finantare incheiate cu FMI si UE reprezinta un factor de risc major, se spune in raportul BNR. „Climatul politic instabil de pe parcursul ultimelor saptamani poate genera derapaje ale politicii fiscale si de venituri si poate intarzia adoptarea reformelor structurale necesare.

In fapt, evolutiile bugetare recente confirma cresterea dificultatilor de realizare a tintelor programate, in privinta deficitului, a structurii cheltuielilor si a accesului la surse de finantare. In lipsa unui program ferm de redresare ne putem astepta la inflamarea asteptarilor de depreciere a monedei nationale”, se mai arata in raport.

• Veniturile reale ale populatiei au scazut la un nivel fara precedent in ultimii 8 ani

Scaderea veniturilor populatiei a inregistrat 13,2% in termeni anuali, in contextul restrangerii resurselor financiare dar si al deteriorarii asteptarilor populatiei. Romanii si-au pierdut increderea ca situatia se va repara in graba. Datele oficiale confirma ca venitul disponibil al populatiei a scazut in termeni reali cu -6,5 la suta, anualizat, rezultat fara precedent in ultimii 8 ani, se spune in Raportul Bancii Nationale.

• Bancile se tem sa crediteze, iar oamenii se feresc sa se indatoreze

Cauza? Prudenta bancilor, dar si a populatiei cu privire la ameliorarea propriei situatii financiare. „Perspectivele financiare incerte si nivelul atractiv al dobanzilor bancare au reorientat populatia catre instrumente de economisire pe termen mai lung, volumul depozitelor la termen nou constituite fiind de peste 2 ori mai mare decat cel din perioada corespunzatoare a anului precedent”, spun autorii Raportului asupra inflatiei.

• Constructiile – cea mai abrupta traiectorie

Constructiile au descris cea mai abrupta traiectorie descendenta, dinamica valorii adaugate brute coborand la -14,2 la suta – prima variatie anuala negativa incepand cu trimestrul IV 1999.

• Somajul – majorarea numarului de angajari fara forme legale

In lunile iulie-august 2009, mentinerea cererii de bunuri si servicii la niveluri scazute a inhibat crearea de noi locuri de munca si absorbtia de personal. Scaderea numarului de locuri de munca vacante reiese atat din declaratiile agentiilor private de recrutare, cat si din datele statistice furnizate de ANOFM.

Evolutia ar putea fi insa supraestimata intr-o anumita masura, avand in vedere faptul ca a fost observata extinderea practicii companiilor de a derula activitati de recrutare prin utilizarea bazei de date proprii, fara a mai face publica intentia de angajare, in vederea reducerii costurilor aferente.

• Cursul de schimb

Cursul de schimb leu/euro s-a mentinut relativ stabil in iulie si august, evolutia reflectand impactul opus al factorilor care il determina. Astfel, pe de o parte, apetitul global pentru risc a crescut in aceasta perioada, ca efect al iesirii din recesiune al unor economii din Vest.

Pe de alta parte, din cauza adancirii recesiunii din Romania si a scaderii substantiale a interesului pentru tranzactii financiare in valuta, rulajul pietei valutare interbancare s-a comprimat, atingand in august cea mai mica valoare din ultimele sapte luni.

In acest context, cursul de schimb leu/euro a oscilat intr-o banda extrem de ingusta de variatie – evolutie decuplata de trendul de intarire fata de euro pe care l-au urmat principalele monede din regiune – volatilitatea sa ramanand semnificativ mai redusa decat cea consemnata in zona Europei Centrale si de Est.

Miscarile cursului de schimb nu au fost perturbate de reducerile succesive ale ratei dobanzii de politica monetara si nici de imprumuturile in valuta efectuate in acest interval de MFP pe piata interna. In cazul leului, presiunile de depreciere au fost cauzate de sporirea incertitudinilor economiei, in contextul amplificarii tensiunilor sociale si, ulterior, a celor politice.

Acestora li s-a asociat majorarea la un nivel record a deficitului tranzactiilor valutare ale rezidentilor, atribuibil in mare parte operatiunilor de repatriere a profiturilor de catre unele mari companii prezente pe piata locala.

• Creditele acordate companiilor

Datele furnizate de CRB sugereaza insa faptul ca volumul creditelor noi a continuat sa se mareasca in raport cu perioada precedenta in toate domeniile de activitate, cu exceptia agriculturii.

Cauzele sunt scaderea accesului sectorului nebancar la finantarea externa, relativa temperare a volatilitatii cursului de schimb, scaderea ratelor dobanzilor la majoritatea imprumuturilor noi ale populatiei si ale societatilor nefinanciare, dar mai ales continuarea practicii de renegociere a contractelor, pe fondul persistentei riscului deteriorarii portofoliului de credite al bancilor.

Firmele din industrie, servicii si constructii au consemnat cele mai consistente fluxuri de credite noi din luna octombrie 2008 pana in prezent, valoarea inregistrata in cazul primelor doua sectoare atingand chiar doua recorduri absolute consecutive (in lunile iunie si iulie). Si creditarea populatiei pare sa se fi ameliorat, volumul imprumuturilor noi acordate acestui segment in lunile iunie si iulie fiind cel mai mare de la inceputul anului 2009; totusi, nivelul acestor tranzactii s-a mentinut la o valoare de circa patru ori mai mica decat cele inregistrate in urma cu un an.

• Bugetul- solutia sa fie majorarea unor taxe?

Necesarul de resurse pentru finantarea unor deficite bugetare excesive ar impune fie apelarea intr-o mai mare masura la piata interna, ceea ce poate avea un impact nefavorabil asupra potentialului de creditare a sectorului privat (efect de evictiune), fie initierea unor masuri compensatorii, necesare pentru a determina cresterea veniturilor bugetare.

Pe partea de venituri, solutiile pentru redresarea deficitului bugetar sunt reprezentate de majorarea unor categorii de impozite si taxe, imbunatatirea colectarii acestora sau modificarea bazei de impozitare.

In ceea ce priveste majorarea impozitelor si taxelor, masurile corective s-ar putea referi de exemplu la majorarea taxei pe valoarea adaugata (o astfel de solutie a fost adoptata recent in Germania, Ungaria si tarile baltice – Letonia, Lituania si Estonia). Este de asteptat ca adoptarea unei astfel de masuri sa aiba un impact nefavorabil imediat asupra inflatiei IPC.

• Criza globala e pe sfarsite, dar…

In perioada recenta, s-au observat semnele unui reviriment al activitatii economice la nivel global. Cu toate acestea, este inca prea devreme pentru a anticipa daca aceste evolutii recente vor conduce spre o redresare sustinuta si intr-un ritm alert a activitatii economice la nivel mondial sau daca efectele crizei financiare globale vor persista o perioada mai lunga de timp conducand la o revenire mai lenta.

Pe de o parte, in conditiile unei evolutii mai favorabile a cererii externe pentru produsele romanesti este posibila o redresare mai rapida a activitatii economice interne decat cea presupusa in scenariul de baza al proiectiei. Un astfel de scenariu ar putea incetini scaderea preturilor, din cauza presiunilor in crestere ale cererii, dar si a inflatiei din tarile iesite din recesiune.

Exista posibilitatea ca institutiile financiare si investitorii sa isi pastreze aversiunea relativ ridicata la risc si sa contribuie astfel la mentinerea unui nivel relativ scazut al activitatii economice la nivel mondial.

• Economia romaneasca- o redresare mai lenta

Intr-o astfel de situatie, in conditiile unei cereri externe mai reduse pentru produsele autohtone, cresterea economica interna ar putea sa cunoasca o redresare mai lenta, exercitand presiuni dezinflationiste suplimentare.

In stransa legatura cu incertitudinile cu privire la intervalul de timp necesar relansarii economiei mondiale si cu intensitatea acestui proces se afla si modul in care vor evolua pe perioada proiectiei preturile petrolului si ale altor materii prime pe piata internationala.

In eventualitatea unui reviriment sustinut al cererii la nivel global si intr-o perioada de timp mai scurta decat se anticipeaza in prezent se poate produce o crestere suplimentara a pretului proiectat al petrolului si implicit a preturilor combustibililor.