CNSAS: Dosarele ierarhilor vor fi verificate pana la alegerea noului patriarh

Forumul Civic Romanesc a cerut Consiliului National pentru Studierea Arhivelor fostei Securitati ca pana la alegerea noului patriarh sa dea publicitatii dosarele ierarhilor Bisericii Ortodoxe Romane, informeaza Rador. Mai mult, organizatia a acuzat intr-o conferinta de presa ca CNSAS ascunde dosarele ierarhilor bisericii.

Presedintele FCR, Adrian Iurascu, a solicitat, marti, inaltilor ierarhi care stiu ca au colaborat cu Securitatea, sa nu candideze pentru functia de Patriarh si a criticat CNSAS ca, intr-un an, nu a reusit sa verifice decat un singur ierarh.

„Cei care stiu ca au facut pactul cu diavolul dintre inaltii ierarhi trebuie sa faca pasul inapoi si sa nu mai candideze. Credem ca presiunea pe care o veti face si dumneavoastra, ziaristii, va face ca cei patati sa nu mai candideze”, a spus Iurascu, referindu-se la ierarhii care ar intentiona sa candideze pentru a a ocupa functia de Patriarh.

El a solicitat inca o data CNSAS ca, pana la alegerile pentru noul Patriarh, sa-i verfice pe cei 26 de inalti ierarhi pentru a nu exista nici o suspicine ca ar fi facut politie politica. Iurascu le-a sugerat membrilor CNSAS sa verifice cate unul pe zi.

„In ritmul asta avem nevoie de 25 de ani pentru verificarea ierarhilor din lista”, a afirmat Adrian Iurascu, tinand cont de faptul ca intr-un an de zile a fost verificat un singur ierarh”.

In lista FCR se regasesc, printre altii, mitropolitul Moldovei, Daniel, al Olteniei, Teofan, al Clujului, Bartolomeu, arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Tomitanul.

Forumul Civic Romanesc este o alianta alcatuita din 12 asociatii, sindicate, fundatii, din domeniul apararii, dreptului la proprietate, a sanatatii, invatamantului si culturii.

CNSAS a cerut reverificarea ierarhilor BOR

Colegiul CNSAS a decis in sedinta de marti sa solicite institutiilor care mai detin dosare sa verifice din nou prelatii BOR. CNSAS a depus cereri la SRI si SIE pentru verificarea posibililor candidatilor pentru scaunul patriarhal.

Este vorba despre o reverificare care vizeaza aproximativ 12 persoane, mitropoliti si arhiepiscopi. Surse din CNSAS sustin ca s-a cerut in special verificara celor despre care SRI si SIE sustinea pana acum ca nu ii are in arhive, dar asupra carora exista suspiciuni. Este si cazul mitropolitului Moldovei, Daniel, care a stat 6 ani in Elevetia, in regimul comunist.

Colegiul se va intruni cat mai curand posibil, pana la alegerea patriarhului, sa dea decizii in cazul celor care au recunoscut colaborarea sau a celor, care au fost deja chemati la audieri: Teodosie( Arhiepiscop de Tomis), Andreicut ( Alba Iulia), Bartolomeu (Cluj) Gherasim (Episcop de Vilcea).

Reactia BOR: Sa se deconspire primesc, dar sa nu se schimbe nimic

Purtatorul de cuvant al Patriarhiei a declarat ca Sfantul Sinod isi mentine pozitia anterioara legata de deschiderea dosarelor clericilor, aflate in arhiva fostei Securitati. Mai precis, Sfantul Sinod nu este impotriva deschiderii dosarelor clericilor, dar vrea ca acest proces sa se desfasoare „in spiritul adevarului si al dreptatii”.

Initiata de presedintele Traian Basescu, decizia de anul trecut a CSAT de a desecretiza dosarele preotilor – clasificate pina atunci din motive de siguranta nationala – si de a le trimite la CNSAS dezgropa un subiect evitat de BOR de-a lungul celor 17 ani de dupa revolutie. Cel al colaborarii preotilor cu Securitatea.

Singurul inalt ierarh care avusese pina atunci curajul sa-si asume colaborarea cu fosta politie politica fusese, in 1990, mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu.

Imediat dupa decizia CSAT de anul trecut, trei nume sonore ale ortodoxiei romane au recunoscut fie ca au semnat un angajament de colaborare cu Securitatea, fie ca au dat mai multe note informative. Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, a prezentat angajamentul pe care l-a semnat cu Securitatea in anul 1987, declarind ca gestul sau a fost unul patriotic.

Arhiepiscopul de Alba Iulia, Andrei Andreicut, facea aceeasi marturisire la o saptamina distanta. Tot atunci, parintele Iustin Marchis de la biserica Stavropoleos din Bucuresti recunostea ca a semnat “trei-patru, poate cinci-sase” note informative despre oaspetii straini care vizitau Manastirea Cheia.