Combaterea spălării banilor – directivă neaplicată de România, avertizează fostul avocat al Guvernului în justiția UE

​România nu a transpus în legislația națională, până acum, o directivă importantă, privind combaterea spălării banilor, a declarat, pentru HotNews.ro, fostul agent al României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Răzvan-Horațiu Radu, recent schimbat de premierul Viorica Dăncilă din funcția de subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, agent guvernamental la CJUE, a părăsit zilelele trecute Ministerul Afacerilor Externe, întorcându-se în magistratură. Înainte să plece, l-am întrebat care este, din experiența sa, cea mai importantă directivă europeană netranspusă de România pentru care țara riscă sancțiuni europene, prin proceduri de infringement.

O lege europeană netranspusă de România este Directiva europeană 2015/849 pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Statele membre UE, inclusiv România, aveau termen 26 iunie 2017 pentru transpunerea directivei. Abia în 31 mai 2018 Guvernul a adoptat un proiect de lege în acest sens și l-a trimis la Parlament.

„Transpunerea directivei privind spălarea banilor a întarziat nejustificat. Ea trebuia transpusă începand cu luna iunie 2015. La 26 iunie 2017 a expirat termenul de transpunere. Directiva aducea o serie de noutăți in materie de evaluare a riscurilor de spălare a banilor și de identificare a beneficiarului real al produsului infracțiunii. Proiectul de lege a fost redactat foarte tarziu de Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. De la începutul lunii martie 2018 a mai stat blocat vreo două luni și la Secretariatul General al Guvernului. A fost adoptat un proiect de lege de către Guvern abia la 31 mai 2018. Momentan, proiectul este la Parlament”, a declarat Răzvan-Horațiu Radu.

El a preciazat, pentru HotNews.ro că a recoamndat Guvernului varianta ordonanței de urgență pentru a evita procedura mai lungă din Parlament, a proiectului de lege, astfel încât directiva să fie transpusă mai repede.

„În ciuda recomandării noastre, nu s-a emis o Ordonanta de Urgenta care ar fi rezolvat transpunerea. Pe zona mea de reprezentare, am comunicat gravitatea problemei decidentilor din alte ministere și am sesizat aproape săptămânal conducerea ministerului afacerilor europene cu privire la urgenta transpunerii. Lunar am introdus directiva aceasta, alături de altele, în lista de informare către Guvern. Nu sunt convins ca s-a explicat și mai sus, la nivel de prim-ministru și de Parlament cât de gravă este problema. Sau poate s-a explicat, nu cunosc, n-am participat la sedințele de Guvern și, prin urmare, nici la Parlament nu aveam cum să susțin directiva”, a spus fostul subsecretar de stat din MAE.

El a avertizat asupra riscului aproape iminent ca România să fie trimisă de CE la Curtea de Justiție a UE și condamnată pentru netranspunerea directivei.

„Legea nu este în vigoare și nici o ordonanță de urgență de transpunere nu s-a dat, deși am văzut că Guvernul a adoptat la ultima sedință în care putea da ordonanțe de urgență vreo 10 asemenea acte normative. Dacă vom fi dați în judecată de către Comisia Europeană și ni se vor cere despăgubiri care ar putea ajunge și la câteva milioane de euro, va fi foarte greu ca România să se apere, pentru că legea nu este în vigoare. Ar fi prima dată de la aderare când am putea fi obligați să plătim sancțiuni pentru netranspunerea legislației europene”, a spus Radu.

Dar nici proiectul de lege inițiat de Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor nu transpune complet directiva europeană și nu oferă destule instrumente procurorilor, după cum a mai arătat Răzvan Horațiu Radu.

„Proiectul de lege are însă și probleme de transpunere. Sper să fie rezolvate în Parlament. Una care mă doare, ca procuror, se referă la capacitatea organelor judiciare de administrare a probelor. Activitatea de probațiune va fi mai dificilă și modificarea adusă la Guvern, ulterior redactării proiectului de lege, nu respectă directiva. Sper însă că ministrul Afacerilor Europene a facut observații în acest sens, al netranspunerii totale”, a explicat Radu.

Una dintre prevederile proiectului de lege pentru transpunerea directivei UE privind combatarea spălării banilor se referă la obligația firmelor cu acțiuni la purtător de a-și scoate la vedere acționarii.

În România, un caz de firmă cu acțiuni la purtător a fost cel al societății de construcții de drumuri Tel Drum. Procurorii DNA l-au acuzat pe președintele PSD Liviu Dragnea ca fiind cel care controla de fapt Tel Drum, dar acesta a negat mereu vreo legătură cu firma. Între timp, firma și-a cerut insolvența și și-a declarat acționarii, la Registrul Comerțului nefigurând Dragnea.

Proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative a fost înregistrat la Senat, ca primă cameră sesizată, în 20 iunie 2018 , iar în 3 iulie Senatul a decis să prelungească termenul de adoptare tacită de la 45 de zile la 60 de zile. Așdar mai e cale lungă până la adoptarea proiectului, având în vedere că forul decizional este Camera Deputaților.

Între timp, încă din 7 iulie 2017, Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva României și altor 7 state UE pentru netranspunerea în legislațiile naționale a Directivei europene 849/2015 – „A patra directivă privind combaterea spălării banilor”. Atunci România a primit o scrisoare de punere în întîrziere, iar apoi Comisia Europeană a constatat că România și celelalte 7 state nu au luat nicio măsură de transpunere a directivei.