Comisia Europeană avertizează asupra unei recesiuni dacă riscurile internaţionale se materializează

Comisarul european pentru buget şi resurse umane, Günther Oettinger, a avertizat, marţi, la Nueva Economía Fórum că „stagnarea sau recesiunea în 2019-2020 nu este departe”, dacă se materializează incertitudinile geopolitice, cum ar fi tensiunea comercială dintre SUA şi China, crizele din Turcia şi din Venezuela sau Brexit, potrivit El Economista, citat de Rador.

Comisarul european a recunoscut că evoluţiile economiilor, spaniolă şi europene, în ultimii şase ani „au fost bune”, obţinând „de la an la an” o creştere economică „mai mare decât se prevăzuse la începutul anului” , cu colectarea impozitelor deasupra previziunilor, îmbunătăţiri ale cifrelor „între angajatori şi lucrători” sau chiar ale ratei şomajului în rândul tinerilor, deşi a considerat că „orice rată a şomajului este prea mare”.

Cu toate acestea, el a avertizat că „situaţia economică se va înrăutăţi uşor, iar cei mai buni ani au rămas în urmă”, deoarece toate studiile şi prognozele prezic că ratele de creştere pentru anii 2019 şi 2020 „vor fi mai mici decât cele prevăzute acum şase luni”. Făcând acest bilanţ, el a recunoscut că Europa suferă de „unele probleme şi riscuri interne”, ca îndatorarea în creştere şi „prea mare în unele ţări, cum ar fi Italia”, criza prin care trece ţara transalpină sau Brexit, avertizând cu asprime cu privire la rezultatul acestuia. „Dacă această ieşire are loc într-un mod dezordonat, va fi o catastrofă pentru Regatul Unit” şi va provoca o „vătămare” evidentă a Uniunii Europene. „De aceea contăm pe producerea unei ieşiri ordonate”, care să nu prejudicieze exporturile şi importurile, nici cetăţenii, şi să lase bine rezolvate problemele de „vecinătate”, cum ar fi cele referitoare la Gibraltar, a spus el. „Un Brexit dezordonat ar presupune un prim risc pentru dezvoltarea economică a Europei” în anii următori, a spus el.

În acest moment, el a avertizat că riscul cel mai mare, susceptibil de a transforma încetinirea în recesiune, ar putea veni din materializarea celor mai grave predicţii în ţările în care există incertitudini mari, printre care a menţionat problemele din Ungaria, România, hiperinflaţia din Turcia, sau problemele din Argentina şi Venezuela, sau Brazilia, pentru că noul său preşedinte „nu se ştie dacă va adopta o deschidere spre lumea”, plus fricţiunile comerciale serioase dintre SUA şi China. În special, el s-a referit la tensiunile comerciale cauzate de Donald Trump. „Astăzi, americanii s-au despărţit, practic, de reglementările comerţului mondial”, a acuzat el, dar declarându-se încrezător că Statele Unite vor negocia cu Europa din luna mai, pentru a opri „tarifele punitive” cu care ameninţă şi care „contravin normelor comunitare” pe care vrea să le impună Casa Albă, pe care el le-a calificat ca lipsite de sens, de vreme ce multe companii europene, cum ar fi BMW sau Mercedes, au unităţi de producţie în ţară (SUA), generând productivitate şi locuri de muncă pentru americani.

Oettinger a criticat faptul că Trump, pe care a clasat printre liderii cu un caracter „autocrat”, pare să arate cu atitudinea sa că nu acceptă nici UE, nici moneda unică, şi şi-a mărturisit „îngrijorarea” legată de atitudinea lui faţă de organizaţii cum ar fi NATO, deşi şi-a declarat speranţa că se va ajunge la un acord satisfăcător care să lase riscul în urmă. Spre deosebire de poziţia Statelor Unite, el a apărat oportunitatea ca Europa să profite de faptul că „multe guverne se adresează astăzi UE şi doresc să îşi consolideze relaţiile” în materie de exporturi şi importuri, pentru a câştiga greutate pe arena internaţională şi putere, citând între acestea Japonia, Noua Zeelandă, Australia, Vietnam, Mercosur sau Mexic.

În opinia sa, aceasta este o oportunitate ca Europa să prezinte valorile Uniunii şi să le solidifice în relaţiile comerciale, printre care a citat „fără muncă în rândul copiilor” sau „reguli echitabile”, care să fie incluse în comerţul internaţional. O altă ţară care se află în centrul incertitudinilor este Turcia. Comisarul european a recunoscut că în cadrul UE există ţări împotriva aderării sale, dar a solicitat tratarea acesteia cu „mintea limpeede”m în interesul Europei.