Comisia Europeana, despre companiile de stat romanesti: Pierderi mari, performanta scazuta, management politizat​

​Un studiu emis de Comisia Europeana schiteaza un tablou sumbru al companiilor de stat si regiilor autonome romanesti: pierderi mari, performanta scazuta, reforme intarziate, management politizat in mare masura. Analiza de la Bruxelles denunta si un posibil motiv pentru care Guvernul si autoritatile locale nu-si reformeaza companiile si regiile din subordine: „mentinerea posturilor de conducere bine remunerate sau a influentei in anumite sectoare ale industriei”.

Romania are un portofoliu de companii de stat si regii autonome peste media Uniunii Europene – genereaza 8% din productia tarii, exceptand sectorul financiar, si angajeaza 4% din forta de munca romaneasca, releva o analiza emisa zilele trecute de Comisia Europeana.

Companiile de stat si regiile autonome centrale si locale joaca un rol important in economia Romaniei, mai ales in sectoarele de transport feroviar si energie, insa reformele asupra lor, la care statul roman s-a angajat, intarzie.

„In ansamblu, reformele sunt ramase in urma, cu procese de privatizare amanate si intarzieri la restructurarea si reducerea costurilor”, se arata in analiza Comisiei Europene.

Totusi, probleme de performanta au si companiile de stat din Croatia, Italia, Letonia si Slovenia, mai arata analiza CE. In plus, spre deosebire de Croatia si Slovenia, bancile nu au o expunere mare pe companiile de stat romanesti.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finantelor, in anul 2013 Romania avea 247 de companii de stat (majoritar sau total) si regii autonome detinute de Guvernul central, din care 228 erau operationale, iar 19 se aflau in insolventa sau alte proceduri legale. In acest inventar au fost incluse si institute de cercetare (45), precum si subsidiare ale unor mari companii de stat (72).

Alte 1.177 de companii si regii erau detinute de autoritati ale administratiei locale, cum sunt centralele de termoficare sau regiile de transport in comun detinute de primarii sau consilii judetene. Dintre acestea, 1.018 erau operationale, iar 159 se aflau in insolventa sau in diferite proceduri legale.

Companiile de stat romanesti care genereaza cele mai mari pierderi sunt in sectorul transportului: CFR Călători, Regia Autonomă de Transport Bucureşti, CFR Infrastructură, Metrorex Bucuresti, CFR Marfă si Tarom.

In alte sectoare, Oltchim (industria chimica) si RADET (termoficare in Bucuresti), “genereaza pierderi substantiale, de asemenea”, mai retine analiza de la Bruxelles.

Unele dintre aceste companii, cum sunt CFR Calatori sau RADET, presteaza un serviciu public, ceea ce le indreptateste sa primeasca subventii de la Guvern pentru a-si putea acoperi unele costuri operationale. In schimb, companii ca Tarom, CFR Marfa si Oltchim opereaza in mediu concurential, in care legislatia UE reglementeaza strict conditiile in care pot primi ajutor de stat. In aceste cazuri, este in mod cert nevoie de imbunatatiri ale performantei operationale, se arata in analiza Comisiei.

Raportul enumera si companiile de stat care genereaza cele mai mari profituri, toate fiind in sectorul energetic: Romgaz, Hidroelectrica (care s-a aflat in insolventa), Nuclearelectrica, Transgaz, Electrocentrale Bucuresti.

Principalele probleme care persista la companiile de stat si regiile autonome romanesti, prezentate in analiza Comisiei Europene:

• Companiile de stat functioneaza suboptimal fata de omoloagele din sectorul privat  – au diferente mai mari intre datorii si castiguri si niveluri mai scazute de profitabilitate. Aceasta performanta suboptimala afecteaza atat finantele publice cat si sectorul privat, avand in vedere ca intreprinderile de stat contabilizeaza 50% din totalul arieratelor companiilor si din totalul platilor restante din evidentele lor contabile datorate furnizorilor, angajatilor, bancilor, guvernului – care echivalau cu 3,4% din PIB la sfarsitul anului 2013.
• In anul 2013, arieratele (datorii mai vechi de 3 luni) la plata taxelor catre stat totalizau 2,6 miliarde de lei, din care 1,3 miliarde erau ale companiilor de stat. Din aceste 1,3 miliarde de lei, in suma de 783 milioane de lei  erau datoriile companiilor de stat centrale catre Fisc. Arieratele fiscale ale companiilor de stat locale insumau 514 milioane de lei.
• In ansamblu, companiile de stat nu genereaza suficiente profituri pentru a plati datoriile ramase: totalul profitului operational al tuturor companiilor de stat romanesti combinat a fost de 0,4% din PIB in anul 2013. In schimb, stocul de plati restante era de 3,4% din PIB la finalul anului 2013, in scadere, totusi, de la 5% cat se inregistra in anul 2010 (vezi graficele 7 si 8 din ilustratie).
• In mare parte, companiile de stat si regiile autonome romanesti sunt conduse de directori numiti politic, nu pe criterii de performanta. “Introducerea legislatiei de guvernanta corporativa este slaba”, arata analiza CE.
• Cand a fost introdus managementul profesionist la compnaiile de stat, procedurile de selectie au respectat textul, nu si spiritul ordonantei 109/2011 privind guvernanta corporativa. “Un exemplu este concedierea managerilor si a membrilor consiliului de administratie odata cu venirea unui nou ministru de resort, numai pentru a numi interimar alti directori si membri ai consiliului de administratie, in timp ce este inceputa o noua si de durata procedura de selectie”, critica analiza de la Bruxelles.
• „Unitatea de monitorizare (a companiilor de stat) din Ministerul Finantelor duce lipsa de instrumente de aplicare, in timp ce ministerele de linie (care detin companiile respective) nu se simt responsabile in fata acestei unitati”. Drept urmare, regulile de aplicare a ordonantei privind guvernanta corporativa si managementul privat in companiile de stat “ nu sunt aplicate companiilor care nu adera la prevederile referitoare la transparenta”.
• Procedurile de privatizare, restructurarea si aplicarea principiilor de guvernanta corporativa ar creste perfomanta companiilor de stat, ar limita riscurile fata de bugetul de stat si ar imbunatati functionarea lor in economie, sustine analiza Bruxelles-ului. “Acestea ar fi cu atat mai importante in sectoarele de transport si energie”.
• Guvernul sustine, totusi, ca va trimite la Parlament un nou proiect de imbunatatire a ordonantei privind guvernanta corporativa, la inceputul anului 2015, retine analiza Comisiei.
• Din 20 de companii selectate in cursul anului 2011 pentru privatizari ale pachetelor majoritare de actiuni sau vanzari de pachete minoritare, in cadrul acordurilor stand-by cu FMI, CE si Banca Mondiala, 11 proceduri sunt inca in asteptare.
• Doar o privatizare majoritara a fost finalizata, in ciuda faptului ca 13 companii fusesera selectate pentru privatizari majoritare.
• Situatia financiara agregata a companiilor de stat din Romania este ingrijoratoare mai ales in comparatie cu firmele private din acelasi domeniu.
• In primul rand, companiile de stat sunt mai greu indatorate, avand un raport median datorii/castiguri mai mare decat al firmelor din mediul privat.
• In al doilea rand, companiile de stat sunt mai putin profitabile decat omoloagele din mediul privat.
• In al treilea rand, intreprindeirle de stat par sa aiba personal supradimensionat, iar productivitatea muncii fiecarui angajat al lor este inferioara fiecarui salariat din firmele private similare.
• Romania are si probleme de piata concurentiala: companiile de stat sunt supuse mai putin presant procedurilor de executare si obligare la plata taxelor si a datoriilor catre stat . “Un astfel de tratament preferential ar pune companiile de stat in avantaj fata de competitorii lor din mediul privat”.
• Comisia Europeana intuieste ca inactiunea Guvernului pentru reformarea companiilor de stat este determinata de motive politice, precum „mentinerea posturilor de conducere bine remunerate sau a influentei in anumite sectoare ale industriei”. Teama de a face concedieri colective este un alt motiv intuit de economistii europeni pentru care statul roman nu-si face ordine in companii. “Astfel, aceste companii continua sa acumuleze pierderi si datorii”.