Comisia speciala parlamentara condusa de Florin Iordache se va pronunta pe toate proiectele de lege care au legatura cu justitia

Plenul reunit al Parlamentului a adoptat, luni, o solicitare a deputatului PSD Florin Iordache, fost ministru al Justitiei, de a extinde atributiile comisiei speciale parlamentare pe care o conduce asa incat aceasta sa se pronunte pe orice proiect de lege aflat in dezbatere parlamentara sau care urmeaza sa intre in dezbatere si care are legatura cu domeniul justitiei.

Initial, comisia speciala condusa de Iordache a fost infiintata cu scopul clar, prevazut in proiectul de Hotarare adoptat de parlament pe 29 septembrie, de a pune in acord articolele din codul penal, de procedura penala, civil si de procedura civila cu deciziile curtii constitutionale de neconstitutionalitate. Ulterior insa, Comisia a inceput sa lucreze pe proiectele legilor justitiei prezentate de ministrul Justitiei Tudorel Toader si asumate de parlamentari PSD si ALDE, urmand sa fie cea care va da si raport asupra acestor legi.

Acum, toate proiectele care vizeaza, de exemplu, modificarea codului penal vor ajunge la aceasta comisie speciala.

Un exemplu in acest sens a avut loc saptamana trecuta la comisia juridica din Camera Deputatilor, care trebuia sa dea un raport asupra proiectului de lege initiat in primavara lui 2014 de senatorul PSD Serban Nicolae de modificare a Codului Penal, care prevede ca orice cetatean care dezvaluie informatii din dosarele penale risca o pedeapsa de pana la trei ani de inchisoare.

Comisia a votat un raport de respingere, cu precizarea insa ca acesta sa fie trimis spre dezbatere la comisia speciala.

Ce solicita Iordache in scrisoarea inaintata conducerii parlamentului:

„Prin hotararea Parlamentului nr. 69/2017 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei din 29 sept 2017, s-a infiintat Comisia speciala comuna a Camerei Deputatilor si Senatului avand ca obiectiv „sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul justitiei”. In cadrul sedintelor de lucru, membrii Comisiei, precum si reprezentanti ai asociatiilor profesionale, reprezentanti ai mediului academic au propus analizarea si modificarea si a altor texte, unele in legatura cu cele prevazute in hotararea de infiintare, altele, necesare pentru asigurarea sistematizarii si asigurarii stabilitatii legislative in domeniul justitiei.

Avand in vedere importanta modificarilor care tin de structura sistemului legislativ in domeniul justitiei, pintre acestea numarandu-se Inspectia Judiciara si Directia pentru Investigarea Infractiunilor Savarsite de Judecatori si Procurori, profitandu-se de faptul ca la aceasta comisie participa, pe langa membri Comisiei, parlamentari cu studii juridice aprofundate si reprezentanti ai asociatiilor profesionale, judecatori, procurori si avocati, precum si reprezentanti ai mediului acadamic,

Intrucat exista interpretari diferite referitoare la proiectele de acte normative din sfera de activitate a Comisiei speciale,

Pentru asigurarea respectarii normelor de tehnica legislativa si claritatii textului,

Tinand cont de faptul ca in curprinsul actelor normative ce urmeaza a fi propuse se impune corelarea in mod subsecvent si a altora,

In vederea corelarii si sistematizarii dispozitiilor cuprinse la art. 1 alin (1) lit. j) din Hotararea parlamentului nr. 69/2017,

propunem modificarea prevederii precitate dupa cum urmeaza:

„j) examinarea, modificarea si completarea, dupa caz, a tuturor actelor normative cu incidenta asupra justitiei, in vederea reformarii sistemului judiciar, aflate in procedura parlamentara, precum si a celor ce urmeaza a intra in procedura parlamentara pe toata perioada desfasurarii activitatii Comisiei speciale si care vor fi transimse acesteia”. „

Ce prevede Hotararea Parlamentului 69/2017:

Art. 1. –

(1) Se constituie Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, denumită în continuare Comisia, având următoarele obiective:

a) înglobarea în cuprinsul Codului de procedură penală (Legea nr. 135/2010) a modificărilor adoptate prin Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, cu modificările ulterioare;

b) modificarea textelor în raport cu deciziile Curții Constituționale a României, emise începând cu 2014 și prin care s-au admis excepții de neconstituționalitate pentru articolele din Codul de procedură penală, în considerarea prevederilor art. 147 alin. (1) și (4) din Constituția României, republicată;

c) înglobarea în cuprinsul Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, a modificărilor introduse prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a modificărilor introduse prin alte legi ulterioare adoptării;

d) punerea în acord a deciziilor pronunțate de Curtea Constituțională a României prin care s-au declarat neconstituționale texte din Codul penal, în considerarea prevederilor art. 147 alin. (1) și (4) din Constituția României, republicată;

e) transpunerea în legislația națională a tuturor directivelor (UE) Parlamentului European și a Consiliului privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale;

f) punerea de acord cu concluziile Raportului Comisiei de la Veneția asupra relației dintre responsabilitatea ministerială politică și cea penală din anul 2013;

g) punerea în acord a rapoartelor GRECO cu prevederile Codului penal și Codului de procedură penală (Raportul de evaluare a României privind incriminările, 3 decembrie 2010, pct. 23, 24, 111, 112; Raportul de conformitate privind România, 7 decembrie 2012, Regretul efectiv, caracterul total automat și obligatoriu al clauzei de nepedepsire a denunțătorului, pct. 34, 37-42; Al doilea raport de conformitate a României, 12 decembrie 2014, pct. 35-37, 40, 41);

h) înglobarea în cuprinsul Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, și al Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, a textelor modificate prin legi ulterioare adoptării;

i) modificarea textelor în raport cu deciziile Curții Constituționale a României, emise începând cu 2015 și prin care s-au admis excepții de neconstituționalitate pentru articolele din Codul de procedură civilă, în considerarea prevederilor art. 147 alin. (1) și (4) din Constituția României, republicată;

j) transmiterea către Comisia specială a tuturor actelor normative cu incidență asupra justiției, aflate în procedură parlamentară la comisiile permanente, în vederea interpretării și adoptării, în corelare cu obiectivele comisiei.

(2) Propunerile legislative privind punerea în acord a modificărilor intervenite în Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal și Codul de procedură penală, după data adoptării lor și până în prezent, precum și modificarea prevederilor legale constatate ca neconstituționale și punerea de acord cu prevederi din tratatele și convențiile internaționale la care România este parte se inițiază de către parlamentari, potrivit dispozițiilor art. 74 alin. (1) din Constituția României, republicată, și se depun la Comisie.