Comitetul Regiunilor a avizat raport privind coexistenta omului cu carnivorele mari. Documentul propune atat vanarea ursilor care ataca omul, dar si masuri de preventie si despagubiri

Comitetul Regiunilor a aprobat recent un raport privind coexistenta omului cu speciile care genereaza conflicte, a declarat vineri, in cadrul unei conferinte de presa, presedintele Consiliului Judetean Harghita, Borboly Csaba. Raportul cuprinde o serie de propuneri la aplicarea directivelor de mediu astfel incat sa existe un echilibru in special intre carnivorele mari si om, iar viata omului sa primeze. Pe scurt, in cazul Romaniei, documentul se refera in principal la ursi, judetele Harghita si Covasna avand probleme serioase din acest punct de vedere. Raportul propune atat cote de interventie (vanatoarea ursilor si a carnivolelor mari care pun in pericol viata omului si habitatele umane) cu conservarea speciei, dar si masuri de preventie.

Printre masurile de preventie se numara un inventar al populatiei de urs, microciparea, realizarea unor studii, dar si despagubiri pentru culturile afectate de aceasta specie si pentru oamenii care au fost raniti. Borboly Csaba cere si descentralizare, astfel incat autoritatile locale sa decida cati ursi vor fi vantati si sa dea aprobarile necesare. Acest raport va contribui si la obtinerea unor fonduri europene pentru masurile de preventie, pe urmatorul exercitiu financiar, mai spune Borboly Csaba.

Raportul a fost facut de presedintele Consiliului Judetean Harghita, Borboly Csaba. Reamintim ca in Romania, vanatoarea la urs a starnit numeroase controverse deoarece nu avem un inventar al populatiei de urs, numaratoarea existenta fiind contestata ( ONG-isti considera ca populatia este supraestimata pentru a se permite vanatoarea) la fel si cotele de vanatoare aprobate. Pe de alta parte, in ultimii ani in Harghita, Covasna si Prahova, au existat mai multe situatii in care ursii au atacat oamenii si au facut pagube in gospodarii, autoritatile din aceste zone spunand ca populatia de ursi a crescut semnificativ.

„Trebuie sa ne axam si pe preventie, si pe interventie si atunci putem elimina conflictele. De asemenea, monitorizarea, evaluarea si cresterea capacitatii de paza si a metodelor pentru a oferi un cadru propice biodiversitatii, iar pentru aceasta este nevoie de dialog. Daca va reusi ministerul sa aprobe planul de management pentru specia urs, atunci foarte multe conflicte pot fi eliminate din viata de zi cu zi. Totodata, am subliniat prin acest raport ca autoritatile publice locale au un rol, pentru ca pana acum nu l-au avut. De asemenea, in ceea ce priveste platile compensatorii, Romania nu foloseste toate instrumentele. Sa fie plati compensatorii prin care putem sa prevenim si sa ii ajutam pe acei oameni care au de suferit (de pe urma atacurilor ursilor – n.r.). Trebuie implicati si vanatorii, nu este bine ca ei au fost stigmatizati. De exemplu, in Finlanda, Croatia, Slovenia se face un management in care sunt inclusi si vanatorii, fiindca si pana acum vanatorii au fost cei care au avut grija de aceste animale protejate. (…) S-a discutat si despre acea problematica, daca pot fi exportati ursii din Romania, era clar ca nu, nimeni nu doreste sa importe ursi din Romania, noi trebuie sa avem grija, dar daca trebuie sa avem noi grija pentru un avut care este al intregii Uniuni Europene, atunci sa primim bani in plus”, a declarat Borboly Csaba.

Acesta a declarat ca in Harghita sunt 1475 de ursi, in conditiile in care zona poate sustine doar 400, si ar fi nevoie de recoltarea a 70 de exemplare care ataca omul.

Comisarul sef al Garzii Nationale de Mediu, Robert Szep, prezent la conferinta de presa, a declarat ca Ministerul Mediului va pune in curand in dezbatere planul de management pentru aceasta specie, dar si un inventar mai exact, care implica microciparea ursilor.

„Acest proiect vine sa sustina demersurile Ministerului Mediului si a Garzii Nationale de Mediu de coexistenta om-carnivore mari, fiindca trebuie sa recunoastem faptul ca avem o problema reala – de supraaglomerare in anumite zone, discursuri radicale, o perioada in care am vazut dfoar in alb si negru, din care a avut de pierdut specia. Oamenii au inceput sa-si faca dreptate singuri. Incidenta mortii accidentale a crescut in ultimii ani, am gasit exemplare moarte in capcane sau in laturi in padure. Oamenii au inceput sa hraneasca ursii pe calea ferata, in perioada de migratie. Trebuie sa judecam rational, nu numai cu inima. Trebuie sa discutam aceste lucruri si cu specialistii (…) La ora actuala, Ministerul Mediului are in elaborare planul de management, care va fi pus in dezbatere publica in cateva saptamani, inclusiv planul de masuri. Acolo invitam toti actorii implicati sa-si spuna parerea, sa incepem un dialog real, corect, prin care sa aparam aceasta valoare care este ursul. (…) De multe ori si relocarile au dat gres, fiindca nu aveau aceleasi caracteristici naturale sau am relocat problema dintr-o zona in cealalta. Si asociatiile de vanatoare au rolul lor si e obligatia lor sa intervina in cazul animalelor periculoase. Sper ca in 2-3 ani sa putem implementa cat mai multe din masurile din planul de management”, a declarat Robert Szep.

In ceea ce priveste vanatoarea ursilor, Szep a mentionat ca Ministerul Mediului nu a emis anul trecut un ordin de vanatoare, ci un ordin privind interventie in cazul in care se pune in pericol siguranta cetateanului, din 140 de exemplare aprobate fiind vanate sau relocate doar 50.

„Categoric sunt zone suprapopulate cu ursi, pana la dublu sau triplu fata de cat sustine zona. Planul de management nu va include doar masuri de vanatoare, dar nu putem sa excludem faptul ca in cazul in care avem exemplare periculoase, care pun in pericol viata cetateanului, nu putem interveni. Ministerul Mediului are in lucru un proiect de mare anvergura, sa stim exact numarul concret al exemplarelor. Exista si acum o numaratoare, insa este contestata de o parte a societatii civile. Dorim sa facem o numaratoare pe amprenta genetica, care ne da un numar real al populatiei, a distributiei pe zone, pe familii. Scopul nostru nu este sa distrugem specia, ci sa o protejam”, a mai spus Szep.

Acesta recunoaste ca o parte din vina pentru situatia in care s-a ajuns o poarta si omul.

„Cauzele sunt multiple. Una este si legata de vanatoare. S-au extras niste exemplare foarte mari, masculii dominanti si avem o grupa de mijloc foarte numeroasa. Acolo neaparat trebuie intervenit fiindca avem o piramida fara varf. Nu consider ca defrisarile masive au produs aceasta dereglare, fiind ursul nu traieste in padure, ci in tufarisuri. De ce au coborat in schimb ursii mai aproape de localitati? Este pentru ca s-au impadurit pasunile, natural sau prin parasire, si am adus mai aproape de localitati zona optima de trai a ursilor. O alta problema au fost deseurile parasite pe cursul apelor si in padure. La capitolul masuri de preventie, in ceea ce priveste autoritatile locale, acestea au cumparat pubele anti urs, pubele ingropate. Si ursul nu a mai venit. In zona Tusnad am reusit sa blocam acum 2 ani extinderea PUG-ului localitatii chiar in arealul de trecere al ursilor. Sunt pasi care s-au facut in partea de preventie. Incercam ca fermierii sa depuna pe timbrul de mediu proiecte pentru garduri electrice, deci cautam solutii. Dar prin planul de management vom gasi exat masurile de preventie necesare”, a mai declarat Comisarul Garzii de Mediu.