Sari direct la conținut

Comorile din crucile de piatră ale Bucureștiului. Mesajele misterioase pe care ni le-au lăsat vechii bucureșteni, despre viața lor și a orașului

HotNews.ro
Crucile de piatra ale Bucurestiului, Foto: MMB
Crucile de piatra ale Bucurestiului, Foto: MMB

Împrăștiate în cele patru zări ale Bucureștiului, mascate de blocurile comuniste, ascunse, mutate, uitate, mereu tăcute, de o frumusețe atemporală, crucile din piatră ale Bucureștiului au învins Timpul.

Cu înscrisuri în alfabetul chirilic (azi atât de misterios pentru noi), trainicele monumente spun povestea unui București încercat de războaie și cutremure, devastat de molime și conflicte sociale. Cei care le-au ridicat, ctitorii, zografii și pietrarii sunt demult oale și ulcele, Bucureștiul lor nu mai există, dar mesajele săpate în piatră au rămas mărturie peste vremuri, documente epigrafice care spun povești nemuritoare.

Proiectul „Mesaje săpate în piatră – digitizarea crucilor din piatră din București” urmărește valorificarea patrimoniului cultural material al Bucureștiului prin digitalizarea și introducerea într-un website cu caracter de bază de date a tuturor crucilor din piatră care nu au caracter funerar.

Putem să descoperim istoria crucilor din piatră ale Bucureștiului pe un site dedicat lor.

Crucea din Piața Universității are o poveste extraordinară și este un exemplu de schimbare de semnificație a unui monument, din piatră de hotar în monument de for public cu însemnătate în istoria recentă.

Mai e și Crucea de la Biserica Oborul Vechi, un monument unic. A fost ridicată la începutul veacului al XVIII-lea, ca să mulțumească divinității pentru sfârșitul epidemiei de ciumă și, în același timp, pentru a aminti bucureștenilor ce vor veni de această mare năpastă abătută asupra orașului.

Citește, pe B365.ro, poveștile celor mai importante cruci de piatră din București și detaliile unui proiect inițiat și realizat de Muzeul Municipiului București, care include rezultatul eforturilor unei echipe dedicate de cercetători, istorici și iubitori ai patrimoniului cultural al Capitalei.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro