Sari direct la conținut

Companiile din domeniul gazelor se opun liberalizarii pietei pentru consumatorii industriali incepand cu 1 iulie

HotNews.ro

Reprezentanţii Federaţiei Patronale a Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) se pronunţă pentru o dereglementare graduală a pieţei gazelor naturale, pentru a evita haosul în rândul consumatorilor și creşterea imprevizibilă a prețurilor, se arata intr-un comunicat al Federatiei. Practic, companiile din domeniul gazelor se opun aprobarii unui proiect de Ordonanta de Urgenta care prevede liberalizarea totala a pietei pentru consumatorii industriali incepand cu 1 iulie 2014. Totodata, proiectul prevede ca in conditiile in care piata va fi liberalizata, producatorii si furnizorii vor trebuie sa tranzactioneze pana in 2018 o parte din gaze pe bursa, intr-un mod centralizat si transparent.

Insa, aceste prevederi nu sunt tocmai pe placul actorilor de pe piata gazelor. Acestia spus ca lipsesc cateva „componente de piata importante” si astfel este impiedicata „existenta unui model de piata functional”. Ministrul delegat pentru energie, Razvan Nicolescu, este, insa, de alta parere. „In primul rand, obligatiile impuse producatorilor, in prima faza, si apoi furnizorilor de a tranzactiona centralizat, cred ca vor ajuta foarte mult la crearea unei piete functionale in Romania. Este evident ca vor scoate niste cantitati pe bursa si avand aceasta obligatie trebuie sa fie capabili sa se inteleaga cu cei care cumpara. Deci va ajuta foarte mult la crearea unui pret de referinta poate si pentru celelalte tranzactii. Oricum, aceasta obligatie este si un angajament al Romaniei luat in discutie cu institutiile financiare internationale, cu FMI, cu Comisia Europeana”, spunea Razvan Nicolescu intr-un interviu acordat HotNews.ro. Intrebat daca actorii de pe piata privesc cu ochi buni aceasta intentie, Nicolescu a afirmat ca din principiu, cand vine vorba de o obligatie, acestia nu pot fi incantati. „Evident ca atunci cand esti fortat sa faci ceva, nu poti sa fi din principiu foarte incantat, dar o astfel de obligatie exista si in Polonia, a existat si in Germania. Este un lucru firesc pentru o piata aflata la inceputurile ei. In domeniul gazelor naturale am evitat ani de-a randul sa luam decizii si ne-am tot invartit in jurul cozii, ca sa folosesc o expresie mai populara. Nu mai putem, suntem in stadiul in care trebuie sa luam decizii”, a mai spus Nicolescu. Vezi aici mai multe amanunte.

Companiile din domeniul gazelor naturale cred ca, dimpotriva, liberalizarea sa se faca treptat si sa se intinda pana spre sfarsitul lui 2015. Adica, cer chiar o amanare cu un an a calendarului de privatizare. Acesta, asa cum este convenit cu institutiile financiare, prevede ca ultima etapa de liberalizare in cazul consumatorilor industriali sa fie sfarsitul lui 2014. Ceea ce doreste acum Departamentul pentru Energie este sa se faca liberalizarea mai devreme cu cateva luni si sa se treaca la tranzactii transparente in cazul consumatorilor industriali. Aceasta mai ales in conditiile in care preturile la gazele din productia interna au ajuns deja la convergenta cu cele ale gazelor de pe piata externa, lucru recunoscut si de companiile din domeniu.

  • Ce spun companiile

Prețurile actuale ale gazelor naturale din producția internă au ajuns deja la convergenţă cu cele ale gazelor de pe pieţele din Europa de Vest. În condiţiile în care persistă necesitatea de a se importa gaze pentru acoperirea consumului total al țării, este de aşteptat ca, în absența unui cadru legislativ potrivit, preţul gazelor naturale din producţia internă, care provin aproape exclusiv de la doar doi producători, să crească până la un nivel comparabil cu cel al gazelor rusești din import. Acestea sunt mai mari decât ale celor din Europa de Vest, ceea ce va accentua procesul de deteriorare a competitivității economiei românești și va afecta atât consumatorii care se află deja pe piaţa liberă, cât și cei 170.000 de alți consumatori industriali și comerciali, care nu vor mai beneficia de prețuri reglementate, se arata in comunicatul ACUE.

Potrivit acestuia, on primul rând, este important să existe o piață en-gros lichidă, capabilă să livreze produse și să ofere condiții care să îndeplinească așteptările clienților, precum și să fie create toate instrumentele de piață, necesare pentru dezvoltarea ofertelor alternative.

În acest moment lipsa câtorva componente de piață importante, precum și reglementarea acestora, împiedică existența unui model de piață funcțional (de exemplu, o Piață de Echilibrare, o Piață pentru Ziua Următoare și o întreagă gamă de produse care să fie oferite pe platforma de tranzacționare previzionată). Toate aceste componente există deja pe piața de electricitate, ca urmare a dezvoltării lor pe parcursul a mai multor ani, însă ele nu au fost deocamdată concepute și implementate pe piața de gaze naturale.

În prezent se discută despre eliminarea tarifului reglementat pentru consumatorii non-casnici începând de la 1 iulie 2014, deși lipsesc soluții alternative viabile. O astfel de modificare ar afecta aproximativ 170.000 de firme din România, care au un consum anual de cca. 20 TWh, mai precizeaza ACUE.

Reprezentantii ACUE spun ca în Marea Britanie, prima ţară europeană care a implementat liberalizarea, tranziţia spre o dereglementare completă a durat mai mult de 15 ani. Strategia autorităţii de reglementare a fost de a crea mai întâi o competiţie reală şi sănătoasă înainte de a elimina pentru totdeauna preţurile reglementate.

În alte ţări, legislaţia naţională a prevăzut, în general, perioade de tranziţie mai scurte: de la şase luni pentru consumatorii foarte mari, până la 4-5 ani pentru consumatorii industriali mai mici şi consumatorii comerciali. Totuşi, ca rezultat al unor disfuncţionalităţi semnificative, autorităţile din Spania şi Italia au fost obligate ulterior să amâne termenele de implementare.

Etapele de tranziţie haotică observate în anumite cazuri au creat un climat de neîncredere în privinţa dereglementării şi au creat o imagine foarte negativă pentru guvernele, autorităţile şi operatorii de piaţă din aceste ţări, sustine ACUE.

Pentru evitarea acestui tip de situaţii, în urma consultărilor cu autorităţile, Federaţia ACUE susţine emiterea unei Ordonanţe de Urgenţă pentru implementarea unui calendar de dereglementare rezonabil, care să permită o tranziţie lină a consumatorilor către o piaţă negociată, cel puţin până la sfârşitul anului 2015. În această perioadă, alături de dezvoltarea pieței libere și a instrumentelor aferente, va fi necesară continuarea existenței prețurilor reglementate pentru categoriile de consumatori afectați, care să reflecte un preț corect al gazelor de producție internă, iar costurile gazelor naturale de import necesare să fie alocate într-un mod obiectiv.

ACUE mai vorbeste despre existenţa unor riscuri suplimentare în ceea ce privește prețurile și dezvoltarea pieței, care sunt generate de actuala criză politică dintre Ucraina și Rusia, ceea ce ar putea duce la perturbări pe piață și la evoluţii imprevizibile ale prețurilor gazelor naturale tranzacționate, în special pe perioada de iarnă, când importul gazelor de origine rusească este obligatoriu pentru a asigura stabilitatea sistemului și pentru a furniza cantitățile de gaz necesare pieței din România. Totodată, procesul de dereglementare trebuie însoţit de o campanie de informare a consumatorilor pentru a fi ajutaţi să înţeleagă care le sunt drepturile şi care sunt paşii de urmat. Acest lucru se poate face prin publicarea de informaţii practice şi utile, explicând eliminarea treptată a preţurilor reglementate pe un website instituţional gestionat de Departamentul pentru Energie împreună cu ANRE.

Înfiinţată în mai 2012, Federaţia ACUE numără circa 25 de membri, între care grupuri puternice din sectorul energetic, respectiv E.ON România, GDF SUEZ Energy România, Distrigaz Sud Reţele, ENEL România, CEZ România, Electrica SA, Electrica Furnizare, CONGAZ, WIEE, WIROM GAS, care angajează, în total, peste 20.000 de angajaţi şi au o cifră de afaceri anuală estimată la peste 4 mld. de euro.

Biroul de Presă al Federaţiei Patronale ACUE

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro