Conflict între DNA și CSM pe tema desființării Secției speciale. Procurori: Toate categoriile profesionale ar trebui să beneficieze de egalitate de tratament

Direcția Națională Anticorupție reacționează după ce a fost acuzată de către Secția de judecători a CSM de „mentalitate retrogradă faţă de rolul şi atribuţiile participanţilor la actul de justiţie”. Toate categoriile profesionale – inclusiv magistrații – ar trebui să beneficieze de egalitate de tratament, astfel încât societatea să fie apărată prin legi clare și coerente, spune DNA în urma criticilor primite de la judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii după ce a criticat proiectul de desființare a Secției speciale.

DNA spune că fondul problemei îl reprezintă asigurarea coerenței și eficienței combaterii corupției în toate sectoarele importante ale societății, inclusiv în sectorul judiciar, iar exprimarea unor opinii privind desființarea SIIJ nu reprezintă decât ”un exercițiu necesar în orice societate democratică”.

• „Exprimarea unor opinii cu privire la desființarea SIIJ nu reprezintă decât un exercițiu necesar în orice societate democratică, menit să contribuie la identificarea celor mai bune soluții legislative.
• Considerăm că unele interpretări expuse în spațiul public, ca reacție la mesajul exprimat de DNA, omit să atingă fondul problemei și anume asigurarea coerenței și eficienței combaterii corupției în toate sectoarele importante ale societății, inclusiv sectorul judiciar, context în care toate categoriile profesionale ar trebui să beneficieze de egalitate de tratament, astfel încât societatea să fie apărată în mod efectiv, prin legi clare și coerente, conforme angajamentelor internaționale asumate de România, împotriva oricăror încălcări”, a transmis joi Direcția Națională Anticorupție.

Judecătorii din CSM, critici dure la adresa DNA

Reacția vine în contextul în care DNA a fost criticată dur de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dominată de grupul judecătoarei Lia Savonea, pentru criticile aduse, printr-un comunicat de presă, proiectului de desființare a secției speciale.

Secția pentru judecători a CSM a acuzat DNA, miercuri, printr-un comunicat de presă, de „mentalitate retrogradă faţă de rolul şi atribuţiile participanţilor la actul de justiţie”. Comunicatul de presă a fost asumat însă de 5 din din cei 9 judecatori membri aleși ai sectiei. Cei patru magistrați care nu și-au asumat poziția critică față de DNA sunt Andrea Chiș, Mihai Bălan, Evelina Oprina și Gabriela Baltag, cei care îl contestă pe judecătorul Bogdan Mateescu, rămas interimar la șefia CSM.

Redăm comunicatul judecătorilor din CSM:

• „Afirmaţiile de o gravitate deosebită din acest comunicat, prin care se atribuie magistraţilor din cadrul instanţelor şi parchetelor, precum şi avocaţilor din cadrul barourilor calitatea de potenţiali subiecţi de anchetă, denotă o mentalitate retrogradă faţă de rolul şi atribuţiile participanţilor la actul de justiţie.
• Secţia pentru judecători dezaprobă agresivitatea limbajului folosit, din care transpare lipsa oricărui respect faţă de puterea judecătorească şi consideră total de neînţeles încrâncenarea cu care Direcţia Naţională Anticorupţie acţionează, prin suprapunere cu discursul politic total necaracteristic sistemului judiciar, în sensul dobândirii cu orice preţ a competenţei de a urmări penal magistraţii.
• Poziţia structurii de parchet menţionate confirmă lipsa de încredere care a caracterizat activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie în această materie, precum şi modul incalificabil în care aceasta se raportează la ceilalţi participanţi la procedurile judiciare.
• Abordarea este cu atât mai nejustificată, cu cât, potrivit proiectului de lege avizat favorabil de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii care vor efectua urmărirea penală în cauzele cu magistraţi vor fi selectaţi printr-o procedură care asigură cele mai înalte standarde de independenţă.
• Tendenţioasă poate fi considerată şi maniera în care comunicatul din data de 15 februarie 2022 face abstracţie de împrejurarea că, în procedura de selecţie a judecătorilor de la cel mai înalt nivel al sistemului judiciar, respectiv de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, verificarea integrităţii candidaţilor se realizează, potrivit reglementării actuale, printr-o procedură care implică inclusiv solicitarea de relaţii de la parchet sau baroul de avocaţi. De altfel, implicarea avocaţilor în proceduri de acest tip nu poate fi considerată decât salutară, în spiritul asigurării transparenţei şi a deschiderii sistemului judiciar.
• Prin comparaţie, selecţia procurorilor în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie este considerată „concurs riguros”, în condiţiile în care competitivitatea procedurii nu este dincolo de orice rezervă.
• În acest context, Secţia pentru judecători susţine în mod ferm necesitatea ca toate instituţiile judiciare să-şi îndeplinească atribuţiile cu bună credinţă, cu respectarea tuturor principiilor care dau conţinut independenţei justiţiei”.

Ce a declanșat atacul CSM

Atacul CSM a fost declanșat de un comunicat transmis marți de către Direcția Națională Anticorupție, care a criticat dur proiectul de lege privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor în justiție (SIIJ) adoptat de guvern și prin care DNA este scoasă din ecuație.

DNA spunea că a rupe din competența direcției un sector vital este de natură să fragmenteze lupta împotriva corupției la nivel înalt și mediu și să îi reducă eficiența, acuzând, de asemenea, o disipare a resurselor și competențelor de urmărire penală și o perpetuare a nespecializării procurorilor care vor instrumenta cauze de corupție privind magistrați.

Reprezentanții DNA mai arătau că soluția adoptată prin acest proiect vizează înlocuirea unei singure structuri, SIIJ, cu 16 structuri diferite din Parchetul General, cu păstrarea competenței după calitatea persoanei, și nu după materie, a noilor procurori ce vor fi desemnați, iar asta reprezintă o disipare a resurselor și competențelor de urmărire penală și o perpetuare a nespecializării procurorilor care vor instrumenta cauze de corupție privind magistrați.

De asemenea, DNA a criticat modalitatea de selecție a procurorilor desemnați, afirmând că este de natură să compromită perspectiva efectuării unor anchete profesioniste și eficiente în ceea ce privește corupția în sectorul judiciar.

Cum a scos Predoiu DNA din schemă

Proiectul de lege privind desființarea controversatei Secții pentru investigarea infracțiunilor în justiție (SIIJ) a fost adoptat în ședința de luni a Guvernului, iar joi a intrat în dezbaterea Comisiei Juridice din Camera Deputaților.

Proiectul a generat critici în spațiul public, unele voci reclamând că va fi creat, de fapt, SIIJ 2.0. Prin acest proiect DNA este scoasă din ecuație, dosarele privind presupuse fapte de corupție săvârșite de magistrați urmând să fie instrumentate de către Parchetul General și de parchetele curților de apel.

Conform proiectului de lege, competențele Secției speciale vor fi transferate de fapt către o nouă structură, denumită de Predoiu „sistem inspirat de modelul Parchetului European”.

Nucleul central va fi la Secția de Urmărire penală și criminalistică a Parchetului General, unde 12 procurori vor avea competențe pe dosarele vizând presupuse fapte de corupție ale magistraților. DNA – singura unitate de parchet specializată în fapte de corupție – este exclusă astfel din schemă, cerință exprimată cu insistență atât de PSD, cât și de UDMR. Pe lângă cei 12 procurori, vor avea competențe pe astfel de fapte 30 de procurori (câte doi) de la fiecare parchet de curte de apel din țară.

Cei 42 de procurori vor fi propuși de către procurorul general, în cazul celor de la Parchetul general, respectiv de către șefii parchetelor curților de apel și vor fi desemnați de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Întrebat despre excluderea DNA din acestă schemă, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu spunea că „o altă soluție tehnică pentru desființarea SIIJ nu e posibilă politic în acest moment”, el precizând că noul proiect a fost agreat de toate partidele din coaliție. El a susținut că nu va fi vorba, de fapt, despre o altă structură care să înlocuiască SIIJ, ci despre un nou sistem, invocând modelul Parchetului European.

Ministrul Justitiei, Cătălin Predoiu, susținea ca secția specială va fi desființată cel târziu în martie, asa cum prevede programul de guvernare.

Procurorii care ar urma să ancheteze magistrați, propuși de CSM

Ce prevede proiectul de lege:

• Art. 1 – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se desfiinţează Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, denumită în continuare Secţia.
• (2) Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente potrivit art. 3, care continuă soluţionarea acestora.
• (3) Cauzele soluţionate ale căror dosare se află în arhiva Secţiei se transmit pe cale administrativă în termen de 180 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente potrivit art. 3.
• (4) Actele de procedură îndeplinite în cauzele prevăzute la alin. (2) şi (3), cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile.
• (5) Soluţiile de clasare, de renunţare la urmărirea penală şi de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secţiei, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desfiinţării Secţiei controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dispoziţiile art. 318, 328, 335 şi 339 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător.
• (6) Actele efectuate și măsurile luate de procurorii Secției în cauzele prevăzute la alin. (2), care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 304 și ale art. 336-339 din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare aplicându-se în mod corespunzător.
• (7) De la data desființării Secției, la judecarea cauzelor transmise potrivit alin. (2) și (3), precum și la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în aceste cauze participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele pe rolul cărora se află acestea. Aceste dispoziții se aplică și în ceea ce privește cauzele referitoare la infracțiunile prevăzute de art. 3 care se aflau pe rolul instanțelor de judecată la data operaţionalizării Secţiei şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
• (8) Căile de atac declarate de Secție pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
• Art. 2 – (1) Posturile aflate în schema de funcții și de personal a Secției la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție şi se preiau de către Secția de urmărire penală și criminalistică.
• (2) Începând cu data desfiinţării Secţiei, procurorii din cadrul acesteia, inclusiv cei cu funcţii de conducere, revin la parchetele de unde provin sau la parchetele unde au promovat în condiţiile legii pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei. De la data revenirii la parchetul de unde provin ori la parchetele unde au promovat în condiţiile legii, procurorii care au activat în cadrul Secţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul secţiei.
• (3) Detaşările în curs ale personalului pe celelalte categorii de posturi dintre cele prevăzute la alin. (1) se menţin în cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, până la împlinirea termenului pentru care acestea au fost dispuse.
• Art. 3 – (1) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și infracţiunile săvârşite de judecătorii şi procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe.
• (2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa parchetului de pe lângă curtea de apel și infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe.
• (3) Pentru infracţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2), urmărirea penală se efectuează de procurori anume desemnaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de patru ani, potrivit procedurii prevăzute de prezenta lege, denumiţi în continuare „procurori anume desemnaţi”.
• (4) Procurorii anume desemnaţi efectuează urmărirea penală şi în alte cauze decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2) de competenţa Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şl Justiţie, respectiv a parchetelor de pe lângă curţile de apel.
• (5) Procurorii anume desemnaţi efectuează urmărirea penală şi în situaţia în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2), sunt cercetate şi alte persoane, dacă din motive temeinice privind buna desfășurare a urmăririi penale, cauza nu poate fi disjunsă.
• (6) În situația în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (2), sunt cercetate şi alte persoane pentru care, potrivit legii, competenţa de efectuare a urmăririi penale aparţine Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, urmărirea penală se efectuează de procurorii anume desemnaţi potrivit prezentei legi din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
• (7) În cauzele privind infracţiunile prevăzute la alin. (2) preluate în condiţiile art. 325 din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, urmărirea penală se efectuează de procurorii anume desemnaţi.
• (8) În cazul infracţiunilor săvârşite de judecătorii şi procurorii militari, dispoziţiile art. 56 alin. (4) din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile.
• Art. 4 – (1) Pot fi desemnaţi să efectueze urmărirea penală în cauzele prevăzute la art. 3 alin.
• (1) procurori care îndeplinesc următoarele condiţii:
• a) au grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
• b) au o vechime de cel puţin 15 ani în funcţia de procuror;
• c) au calificativul “foarte bine” la ultimele 2 evaluări profesionale şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani;
• d) au o conduită morală ireproşabilă;
• e) au o experienţă profesională semnificativă în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale.
• (2) Experienţa profesională semnificativă a procurorilor ce urmează a fi propuşi în vederea desemnării se evaluează inclusiv prin raportare la specificul şi complexitatea cauzelor instrumentate de respectivii procurori, pe baza informaţiilor sau documentelor relevante pentru activitatea acestora, solicitate parchetelor în cadrul cărora au funcţionat.
• (3) În vederea desemnării, procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi depun opţiunea la Consiliul Superior al Magistraturii.
• (4) Direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) şi, în vederea verificării îndeplinirii condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. e), solicită unităţilor de parchet la care aceştia au funcţionat date statistice referitoare la activitatea din ultimii 5 ani, inclusiv rata de achitări, restituiri, condamnări, eventualele sesizări făcute din partea persoanelor cercetate şi soluţiile date la acestea, precum şi orice alte aspecte relevante.
• (5) În vederea verificării îndeplinirii condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. d), direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii solicită parchetelor la care procurorul a funcționat în ultimii 5 ani, instanțelor de pe lângă acestea și baroului opinia cu privire la conduita în exercitarea atribuțiilor profesionale, relațiile cu procurorii, judecătorii, celălalt personal al parchetului și al instanței, avocații, justițiabilii, experții și interpreții, conduita în societate, integritatea, evitarea conflictelor de interese de orice natură și imparțialitatea, precum şi orice alte aspecte relevante. De asemenea, direcția de specialitate solicită Inspecției Judiciare să comunice datele și informațiile privind integritatea și imparțialitatea procurorului existente în evidențele acesteia și atașează și datele și informațiile de aceeași natură aflate în evidențele Consiliului Superior al Magistraturii. Inspecţia Judiciară pune la dispoziţia Plenului Consiliului Superior al Magistraturii rezoluţiile de clasare care privesc activitatea procurorului.
• (6) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie procurorii care vor efectua urmărirea penală pentru infracțiunile prevăzute la art. 3 alin. (1) dintre cei care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (1). Dacă apreciază necesar, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate invita procurorii în vederea susţinerii unui interviu.
• (7) În termen de 30 de zile de la data primirii propunerilor, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se pronunță asupra acestora. Refuzul desemnării se motivează.
• (8) De la data desemnării, procurorii funcţionează în cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe posturi anume alocate în acest scop.
• (9) La încetarea calităţii de prode procuror anume desemnat, procurorii anume desemnaţi sunt reîncadraţi pe posturile deţinute anterior.
• Art. 5 – (1) Pot fi desemnaţi să efectueze urmărirea penală în cauzele prevăzute la art. 3 alin. (2) procurori care funcţionează în cadrul secţiilor de urmărire penală ale parchetelor de pe lângă curţile de apel şi care îndeplinesc următoarele condiţii:
• a) au o vechime de cel puţin 12 ani în funcţia de procuror;
• b) au calificativul “foarte bine” la ultimele 2 evaluări profesionale şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani;
• c) au o conduită morală ireproşabilă;
• d) au o experienţă profesională semnificativă în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale.
• (2) Direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii întocmeşte lista tuturor procurorilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) şi, în vederea verificării îndeplinirii condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. d), solicită unităţilor de parchet la care aceştia au funcţionat date statistice referitoare la activitatea din ultimii 5 ani, inclusiv rata de achitări, restituiri, condamnări, eventualele sesizări făcute din partea persoanelor cercetate şi soluţiile date la acestea, precum şi orice alte aspecte relevante.
• (3) Dispoziţiile art. 4 alin. (2), (3) şi (5) – (7) se aplică în mod corespunzător.
• Art. 6 – Desemnarea procurorilor pentru a efectua urmărirea penală în cauzele prevăzute la art. 3 alin. (1) sau (2) poate fi reînnoită, pentru o nouă perioadă de 4 ani, dispozițiile art. 4 şi 5 fiind aplicabile în mod corespunzător.
• Art. 7 – Procurorii anume desemnaţi potrivit prezentei legi nu pot fi mutaţi într-o altă secţie a parchetului, fără acordul acestora.
• Art. 8 –(1) Încetarea calităţii de procuror anume desemnat în vederea efectuării urmăririi penale a infracţiunilor prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (2) poate fi dispusă în următoarele cazuri:
• a) pentru ineficiență profesională apreciată în funcţie de eficienţa şi calitatea activităţii;
• b) la cererea procurorului anume desemnat, pentru motive temeinic justificate;
• c) în situaţia aplicării unei sancţiuni disciplinare;
• d) imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni de către procurorul anume desemnat.
• e) mutarea procurorului într-o altă secţie a parchetului, delegarea, detaşarea sau transferul acestuia
• f) expirarea perioadei de 4 ani, dacă desemnarea nu a fost reînnoită.
• (2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analizează existența unuia dintre cazurile prevăzute la alin. (1) și, dacă este cazul, formulează propuneri de încetare a calității de procuror anume desemnat în vederea efectuării urmăririi penale în cauzele privind infracţiunile săvârșite de judecători și procurori.
• (3) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune încetarea calității prevăzute la alin. (1) în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
• (4) Încetarea desemnării nu are efectul unei revocări din funcţie şi nu afectează gradul profesional al procurorului dobândit potrivit legii.
• Art. 9 – Pentru procurorii cu funcţii de conducere care îndeplinesc atribuțiile de procuror ierarhic superior ai procurorilor anume desemnaţi nu este necesară desemnarea potrivit dispoziţiilor art. 4 sau, după caz, ale art. 5, pentru exercitarea controlului ierarhic.
• Art. 10 – (1) Numărul maxim de procurori din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică desemnaţi în condiţiile art. 4 este de 14, iar numărul maxim al procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel desemnaţi în condiţiile art. 5 este de trei pentru fiecare dintre acestea.
• (2) Evaluarea necesarului de procurori desemnaţi în vederea efectuării urmăririi penale a infracţiunilor prevăzute de art. 3 alin. (1) şi (2) se realizează o dată la 6 luni, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie Justiţie formulând propuneri corespunzătoare de modificare a numărului de procurori prevăzut la alin. (1).
• Art. 11 – (1) În vederea efectuării cu celeritate şi în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor prevăzute la art.3 alin.(1) şi (2), în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al parchetelor de pe lângă curţile de apel funcţionează, prin detaşare, ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, în limita posturilor aprobate potrivit legii.
• (2) Dispoziţiile art. 1202 alin. (2), (4) şi (5), art. 1203 şi art. 1204 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare se aplică în mod corespunzător în cazul ofiţerilor şi agenţilor de poliţie prevăzuţi la alin. (1).
• Art.12 – (1) Procurorul-şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 3 alin. (1), precum şi procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 3 alin. (2), efectuează activitatea de urmărire penală, fără a fi necesară desemnarea potrivit art. 4 sau, după caz, art. 5:
• a) în situaţia în care procurorul anume desemnat se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile pe o perioadă mai mare de 3 luni sau în caz de incompatibilitate, iar în cadrul parchetului nu există un alt procuror anume desemnat potrivit prezentei legi;
• b) în situaţia în care procurorul anume desemnat se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile pe o perioadă mai mică de 3 luni, efectuarea actelor de urmărire penală nu suferă amânare, iar în cadrul parchetului nu există un alt procuror anume desemnat potrivit prezentei legi;
• c) până la desemnarea procurorilor, în condiţiile prezentei legi, pentru efectuarea actelor de urmărire penală care nu suferă amânare.
• Art. 13 – La judecarea cauzelor în care urmărirea penală a fost efectuată de procurorii anume desemnaţi potrivit art. 3 alin. (3), precum şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în respectivele cauze participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanţele competente pe rolul cărora se află acestea.
• Art. 14 – Plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie procurorii ce urmează a fi desemnaţi în condiţiile art. 4 şi 5 în maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

CITEȘTE ȘI: Schimb de replici acide între Stelian Ion și Cătălin Predoiu pe tema desființării Secției Speciale / Comisia juridică dezbate proiectul inițiat de Guvern