Corpul de Control al Departamentului pentru Energie analizeaza cum s-au cheltuit milioane de euro pe Tarnita-Lapustesti, un proiect scump si nerentabil
Ministrul delegat pentru Energie, Razvan Nicolescu, a dispus luni Corpului de Control al Departamentului pentru Energie realizarea unei analize in privinta cheltuielilor facute pana in prezent pentru realizarea proiectului hidrocentralei de acumulare si pompaj Tarnita – Lapustesti. Analiza va viza in principal activitatea Hidroelectrica. Seful Corpului de Control are termen ca pana la sfarsitul acestei saptamani sa prezinte ministrului concluziile sale.
- Acesta este un proiect controversat mai ales din punct de vedere al rentabilitatii acestuia, insa fostul ministru delegat pentru energie si actual ministru al economiei, Constantin Nita, a insistat pentru dezvoltarea unei companii de proiect care, mai departe, sa se ocupe de studii de fezabilitate. Studii inutile, de altfel, avand in vedere ca nu existe indicii care sa dovedeasca oportunitatea unui proiect evaluat la circa 1,2 miliarde de euro. Deja din 2008 pana acum s-au cheltuit cateva milioane de euro pe studii de fezabilitate fara ca acestea sa vina cu vreo concluzie.
Tarnita- Lapustesti este un proiect mamut de 1,2 miliarde de euro a carui rentabilitate este discutabila. Dintr-o inregistrare obtinuta de HotNews.ro a sedintei Consiliului de Supraveghere (CS) al Hidroelectrica din 22 octombrie reiese ca nu s-a demonstrat pana acum oportunitatea acestui proiect. „Indicatorii (n.red.tehnico-economici)sunt prosti toti, de aceea nimeni nu-i scoate pe masa”, spunea Remus Borza, presedintele CS din acel moment, conform inregistrarii. „O fi el proiect strategic, dar banii ii va da compania asta (…) Noi va trebui sa ne-o fundamentam in functie de niste indicatori tehnico-economici. Eu in Hidroelectrica nu am vazut acei indicatori. Nu avem un studiu care sa ne demonstreze utilizatea acestui proiect si profitabilitatea ei in aceasta companie. Noi pana acum am bagat bani in consultanta, dar nu a existat o decizie a AGA care sa aprobe acest proiect pe niste indicatori obiectivi”, spunea si Oana Truta, membru CS. Legat de proiect in sine, nici Remus Borza nu crede in oportunitatea lui. „E clar ca pe avionele astea doar chinezii pot sa intre la finantare, ca restul nu sunt nebuni. Indicatorii sunt prosti toti, de aceea nimeni nu-i scoate pe masa. Este ca si in aia cu Bechtel: 1,4 mld euro pe 40 km de autostrada. Indicatorii sunt prosti. Siguri ca multi vor sa ramana in istorie cu o ctitorie si asa cum Stefan cel Mare a ramas cu manastirile, altii vor sa ramane cu Tarnita. Dar nu credem in fiabilitatea unui astfel de proiect. Nici nu suntem in masura acum sa ne pronuntam, nici pe indicatori, nici pe oportunitate. Nu este decizia noastra”, a mai afirmat in luna octombrie Remus Borza.
In luna noiembrie, a fost semnata o scrisoare de confort pentru Tarnita-Lapustesti intre compania de proiect Hidro-Tarnita si compania chineza Sinohydro. Proiectul hidrocentralei Tarnita-Lapustesti este evaluat la circa 1,2 miliarde euro, costructia urmand a fi realizata pe parcursul a 7 ani.
Potrivit unei intentii a Departamentului pentru Energie din perioada in care ministru era Constantin Nita, in luna februarie 2014 ar fi urmat sa fie lansata o procedura de selectie de investitori privati pentru proiect.
In ianuarie, Constantin Nita a cerut ca pentru compania de proiect Hidro Tarnita sa contribuie in acest an sase companii: CE Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz si CE Oltenia, cu cate 2 milioane de euro. Astfel, Departamentul pentru Energie, in calitate de actionar majoritar a solicitat convocarea AGA pentru aprobarea participarii la majorarea de capital. Intre timp, conducerea Departamentului pentru Energie a fost schimbata, ministru delegat pentru energie fiind numit Razvan Nicolescu. Fiind schimbat ministrul, si mandatul pentru AGA a fost schimbat si, astfel, una dintre companii, Romgaz, a amanat aprobarea implicarii in proiect. Celelalte companii apucasera sa aprobe participarea la proiect. Practic, fiecare companie ar fi trebuit sa scoata in 2014 cate doua milioane de euro pentru compania de proiect care, mai departe, ar fi cheltui sume importante pe studii de fezabilitate sau actualizarea lor. Si totul pentru un proiect care nu pare a fi fezabil.
Pentru Tarnita-Lapustesti au fost deja cheltuite deja vreo 4 milioane de euro pentru studiile de fezabilitate. Surse din domeniu spun ca studiul a fost finalizat, insa, paradoxal, nu exista concluzii. Pentru concluzii ar fi nevoie de inca vreun milion de euro, o cheltuiala inutila in conditiile in care nu exista indicii ca ar fi un proiect rentabil.
Initial, studiul de fezabilitate a fost executat de Institutul de Studii si Proiectari Hidroenergetice (ISPH), societate controlata de Dan Ioan Popescu. Studiul urma sa fie actualizat pus pentru consultare de catre viitori actionari in primul trimestru din 2014. Studiul de fezabilitate si modelul financiar au fost pregatite de Deloitte in perioada 2010-2011, fiind aprobat de Hidroelectrica (contractantul modelului financiar la acea data) in 2011. Modelul avea la baza ipotezele generale din studiul ISPH realizat in 2008, iar preturile pe PZU si piata de echilibrare utilizate ca date de intrare in model sunt la nivelul anului 2011. Contractul cu Deloitte ar fi urmat sa fie transferat catre societatea de proiect.
INTERVIURILE HotNews.ro