Crește îngrijorător numărul celor care se apucă de fumat: 4 din 10 elevi de liceu din România au fumat cel puțin o dată. Medicii explică riscurile

40% dintre elevii de liceu din România au fumat pe parcursul vieţii cel puţin o ţigară. Dintre aceştia, 8 din 10 au experimentat şi noi produse din tutun – ţigări electronice sau produse cu tutun încălzit, indică Institutul Național de Sănătate Publică. Sunt date care arată că prevalenţa mare a fumatului în rândul tinerilor devine îngrijorătoare, atrag atenția reprezentanții INSP.

„Vârsta de începere a utilizării produselor de tutun este de obicei înainte de 25 de ani, cu risc maxim de adicţie”, subliniază specialiștii INSP.

Și în Uniunea Europeană, statisticile arată că aproape unul din trei tineri fumează: mai exact, 29% dintre tinerii cu vârsta între 15 și 24 de ani.

Prevalenţa mare a fumatului în rândul tinerilor este „îngrijorătoare”, alături de expansiunea produselor noi care conţin tutun, creşterea utilizării dispozitivelor de vaping şi tutun încălzit, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică.

Testarea produselor din tutun, fie și din curiozitate, poate duce la adicție

82% dintre fumătorii români încep să fumeze înaintea vârstei de 22 de ani, iar jumătate înainte de vârsta majoratului, arăta un studiu IRES.

Un Eurobarometru realizat de Comisia Europeană în anul 2017 arăta că, la acea vreme, procentul tinerilor fumători din România – cu vârsta între 15 – 24 de ani – era de 29%.

Dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie, atrage atenția că tutunul este recunoscut ca un drog.

Practic, în cazul tinerilor, cea mai importantă problemă devine adicția: de la momentul în care testează produse ce conțin tutun, fie și de curiozitate, riscă să se ajungă la dependența de acestea.

În plus, tinerii sunt foarte atrași de noile „alternative” la țigările clasice – țigara electronică și tutunul încălzit – promovate agresiv de industrie ca fiind mai puțin nocive.

„Este un lucru cert că în toate țările, în ultimii 5 ani, procentul adolescenților care consumă țigări electronice și tutun încălzit a crescut vizibil”, declara recent prof. dr. Florin Mihălțan, pentru HotNews.ro.

Consumul de tutun convențional – țigări clasice – a înregistrat un declin în ultimii ani, pe măsură ce legislația și politicile anti-fumat s-au înăsprit tot mai mult cam peste tot în lume, prin crearea de spații fără fumat, taxare, educația în școli și asigurarea unor servicii de calitate, de sprijin al fumătorului, inclusiv în cazurile de sevraj.

În multe cazuri însă, locul lăsat liber de țigările clasice a fost luat de noile „alternative” – țigara electronică și tutunul încălzit.

„Prin aceste produse alternative, politica industriei tutunului este de reinserție a fumătorului în spațiile sociale, de renormalizare, într-un fel, a fumatului”, arată prof. dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București.

În Statele Unite, vânzările de țigări electronice le-au depășit deja pe cele de tutun clasic, iar România nu face nici ea excepție și nu a fost ocolită de aceste noi dispozitive de fumat.

E nevoie de prevenție și de educarea tinerilor

Dr. Florin Mihălțan consideră că, pentru a controla acest fenomen, sunt necesare în primul rând adaptări ale legislației, înghețată la nivelul anului 2016.

În plus, prevenția ar trebui să se concentreze și asupra pericolelor ce se ascund în țigară electronică sau în tutunul încălzit, preferate de mulți tineri care încep să testeze produse din tutun: „Noi creăm o generație cu alte mentalități, alte comportamente și alte tipuri de dependență.”

„Sigur că este foarte greu să îi atragi atenția adolescentului că în spatele acestor mesaje sănătoase există o capcană. De aceea, precauțiile ar trebui fundamentate pe educație”, consideră medicul.

Iar educația și prevenția ar trebui să se facă încă din școală – unele țări fac chiar de la grădiniță – lucru ce ar pemite „o pregătire a tinerei generații pentru a privi cu mult discernământ aceste oferte generoase de produse alternative”, spune Florin Mihălțan.

„Așadar, cred că avem foarte mult de lucru și cred că în Programul național de cancer, prevenția ar trebui să se aplece intensiv nu numai asupra tutunului convențional, dar și asupra acestor noi tipuri de promovări care prind rădăcini și care, cum spuneam, ating un nivel de consumatori îngrijorător, de la an la an”, afirmă medicul.

Consumul de tutun este principala cauză prevenibilă de deces în lume

Consumul de tutun este principala cauză prevenibilă de deces în întreaga lume, arată Institutul Naţional de Sănătate Publică într-un mesaj transmis cu prilejul Zilei Naţionale fără Tutun, care este marcată anual în a doua jumătate a lunii noiembrie.

„Consumul de tutun este principala cauză prevenibilă de deces în lume. Fumul de tutun conţine peste 7.000 de substanţe chimice toxice, iar fumatul pe parcursul vieţii poate să ducă, în medie, la scurtarea vieţii unei persoane cu cel puţin 10 ani”, arată specialiștii INSP.

În plus, aproximativ un sfert din anii productivi din viaţă pierduţi prin dizabilitate au drept cauză bolile atribuibile consumului de tutun, mai precizează INSP.

Limitarea consumului de tutun reprezintă una dintre cele mai eficiente modalităţi de a salva vieţi şi de a îmbunătăţi starea generală de bine, mai spun medicii.

Conform statisticilor, pe glob, peste 8,7 milioane de oameni mor anual din cauza consumului produselor din tutun. Majoritatea acestor decese (7,4 milioane) sunt atribuite consumului direct de tutun, în timp ce restul de peste 1,3 milioane decese sunt atribuite expunerii la fumatul pasiv. Aproximativ 80% dintre aceste decese au loc în ţările cu venituri mici şi medii.

În Uniunea Europeană, consumul de tutun reprezintă cea mai importantă cauză de deces, fiind responsabil de aproximativ 700.000 de decese în fiecare an, şi este totodată unul dintre cei mai importanţi factori de risc pentru sănătate care poate fi evitat.

În ciuda progresului obţinut în reducerea prevalenţei fumatului în Uniunea Europeană, numărul de fumători este mare, aproximativ 26% din toată populaţia. Iar ceea ce este şi mai grav: 29% dintre tinerii în vârstă de 15 – 24 de ani fumează, atrage atenţia INSP.

Datele prezentate în raportul Health at a Glance 2023 arată că, în România, prevalenţa fumatului zilnic în rândul bărbaţilor a fost de 30,8%, iar în rândul femeilor 7,7%.

Sursa foto: Dreamstime.com