Criza datoriilor suverane, confruntarea dintre Latini si Nordici la summitul in doua etape al UE: "Mai mult sange" vs "Autism"

Criza datoriilor suverane pune la grea incercare coeziunea Uniunii Europene, nu doar prin diviziunile tot mai mari intre tarile latine si cele nordice, dar si prin nemultumirea accentuata a statelor UE care nu sunt membre ale Zonei Euro, tratate pana in prezent ca o cantitate neglijabila, relateaza AFP.

Cu nervii intinsi la maxim, liderii Uniunii sunt in pragul unei rupturi si dublul summit convocat la Bruxelles in incercarea de a salva euro se anunta foarte tensionat, potrivit mai multor diplomati europeni.

Doua voci se confrunta: „Latinii„, care afiseaza cele mai mari datorii, si „Nordicii„, bogati si mai putini inclinati sa plateasca datoriile primilor.

Prima categorie reuneste italienii si spaniolii, reuniti in spatele Frantei. In cea de-a doua tabara se afla Olanda si Finlanda, raliate la cauza Germaniei.

Celelalte state sunt mai mult sau mai putin excluse. Incepand cu cele care nu sunt inca membre ale Zonei Euro. Polonia, care prezideaza reuniunea ministeriala a UE, suporta greu aceasta situatie. Agasati, partenerii sai au lasat sa se inteleaga ca statutul de ne-membru al Zonei Euro descalifica Varsovia pentru reuniunile legate de politica monetara.

Olli Rehn, comisar finlandez insarcinat cu Afacerile Economice, s-a declarat ingrijorat de aceste divergente intre „Nord, unde exista o anumita oboseala in dorinta de a ajuta Sudul, unde exista o anumita oboseala in continuarea reformelor necesare”.

Cele doua momente ale dublului summit de la Bruxelles, duminica si miercuri, ar trebui sa permita reglarea diferitelor modalitati de sustinere financiara a Greciei, in pragul falimentului, din nou, finalizarea modalitatilor de actiune a „Fondului Monetar International” si de intarire a bancilor UE, ale caror active sunt afectate negativ de obligatiunile emise de Grecia, Italia si Spania.

„Toata lumea este de acord asupra actiunilor necesare, problema este cum sa le aplica, si aici nimeni nu mai e de acord”, a rezumat un negociator sub acoperirea anonimatului.

Aceasta situatie de impas l-a facut sa izbucneasca pe premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker: „Impactul in exterior este dezastruos” pentru UE.

„Nu dam un exemplu stralucitor de leadership care functioneaza bine”, a deplans el.

Analiza acestuia este impartasita de numerosi negociatori. De la inceputul crizei, „tragedia este ca ajungem prea tarziu la solutii care se dovedesc ineficiente o data adoptate”, a marturisit unul dintre ei.

Multiplicarea acestor reuniuni este de asemenea criticata. „As fi preferat sa nu avem nevoie de doua rendez-vous-uri, duminica si miercuri, si sa fi putut sa cadem de acord asupra unei solutii globale duminica”, a precizat Jean-Claude Juncker.

Tabara „Latinilor” nu o menajeaza nici ea pe Angela Merkel, cancelarul german, acuzata ca „dicteaza tempoul si impune solutii proaste”, potrivit unui diplomat european.

„Ce vor ei? Si mai mult sange”, a atacat unul dintre reprezentantii latinilor, facand o aluzie la un manifestant care a murit joi dupa recentele manifestatii violente din Atena.

Tarile nordice denunta, la randul lor, „autismul” „Latinilor, care refuza masurile de austeritate impuse de propria lor proasta gestiune.

Italia este prima in vizor. „Asteptam de la Italia anuntarea de masuri suplimentare”, a spus sec, fara alte precizari, ministrul olandez al Finantelor, Jan Kees De Jager.

Silvio Berlusconi este constient de asteptari si doreste sa se prezinte la Bruxelles cu „ceva de pus pe masa” negocierilor pentru a-si linisti omologii, potrivit agentiei italiene de presa Ansa.

„Suntem condamnati la succes”, repete presedintele Uniunii Europene, belgianul Herman van Rompuy.

„Cu siguranta, vom ajunge la solutii duminica. Dar va trebui ca ele sa fie semnificative si credibile pentru a evita ca pietele sa ne masacreze luni”, a comentat un inalt responsabil european, foarte pesimist, care se declara foarte pesimist fata de acest „summit in doua etape”.