Sari direct la conținut

Criza financiara ajunge la Cluj: concedieri masive la fabrici de pantofi, hartie, mobila si sticla

HotNews.ro

“Criza mondiala din imobiliare afecteaza constructiile, industria mobilei, ori noi livram hirtie pentru sacii de ciment si multe alte materiale de constructii, in mare la extern. Nu mai livram. Aveam comenzi de hirtie din afara si din tara la hirtia pentru impachetat mobila. Nu se mai vinde mobila!”. Managerul unei fabrici de celuloza si hartie din Dej explica pentru HotNews.ro cum se propaga criza in adancime si cum cauta disperat solutii. Alte fabrici din Cluj si-au concediat toti oamenii: “furnizam incaltaminte in Italia, cam 12 mii de perechi pe luna, din septembrie nu au mai venit comenzi”. Producatorul din Turda a concediat 105 muncitori. Nu sunt singurii, iar autoritatile prevad inca 4.000 de someri pana la sfarsitul anului.

Diana Racolta a condus fabrica de incaltaminte de la Turda, detinuta de Toscano SRL. A fost nevoita sa inchida fabrica in primul rind pentru ca s-au oprit comenzile din strainatate: „Nu mai aveam comenzi din afara. Daca de obicei furnizam incaltaminte in Italia, cam 12 mii de perechi pe luna, din septembrie nu au mai venit comenzi si nu am mai avut ce sa facem. Ar mai fi de lucru din februarie, niste promisiuni de comenzi din Europa, dar ce faceam cu muncitorii pina in februarie, martie 2009 cind noi nu puteam trece de septembrie? Le-am dat salarii in august, dar apoi promisiunile de comenzi nu au mai venit”.

Fostul manager al fabricii explica cum criza externa s-a propagat la fabrica de incaltaminte din Turda. “Nu mai aveau furnizori de piei, nu mai vindeau, nu mai faceau nici ei fata crizei, totul a fost un lant si au renuntat la a mai comanda la noi, cum faceau pina atunci. Au fost si cauze care tin de relatia patronatului de la firma Toscana cu proprietarii de cladiri, dar motivul principal pentru care am trimis oamenii acasa a fost sistarea comenzilor de la extern”, explica fostul manager, Diana Racolta.

La Somes Dej, hirtia va fi albastra

Fabrica de Celuloza si Hirtie de la Dej a anuntat disponibilizarea a 450 de angajati pina la sfirsitul anului. Autoritatile locale sunt ingrijorate de valul de concedieri si-si programeaza intilniri si discutii publice cu managementul acestei fabrici. Adrian Itu, managerul fabricii de celuloza si hirtie de la Dej a descris pentru HotNews.ro cum si de ce a ajuns fabrica sa afectata de criza financiara: „Cauzele reale ale impasului in care ne aflam au legatura cu cresterea pretului la utilitati dar si cu scaderea pretului la celuloza pe piata externa si interna cu peste 20%.

Daca mi-au crescut pretul la utilitati cu 30% gazul, cu 20% energia si cu 100% chimicalele, pe care le iau si de la extern, iar pretul de desfacere a scazut cu 20%, (de la 600 de euro pe tona la 480 de euro) cum sa mai putem merge inainte? Eram patru fabrici de celuloza, acum sintem trei! Nu mai avem beneficiari, nici pe extern – unde sintem afectati de criza mondiala – nici pe intern. Nu mai avem fabrica de la Calarasi, nu se mai fac nici caiete, nu se mai tiparesc atitea ziare, ca acum se citeste pe internet, intr-un cuvint – nu mai avem desfacere.

Pe de alta parte, criza mondiala din imobiliare afecteaza constructiile, industria mobilei, ori noi livram hirtie pentru sacii de ciment si multe alte materiale de constructii, in mare la extern. Nu mai livram. Aveam comenzi de hirtie din afara si din tara la hirtia pentru impachetat mobila. Nu se mai vinde mobila! Gata, nu mai vindem. Noi nu facem fata crizei si pentru ca tarile din Vest, Germania de exemplu, afectata de criza, scade pretul la celuloza si o descarca pe piata noastra. Eu, la pretul utilitatilor de aici nu pot face celuloza atit de ieftina si pierd! Criza se propaga in adincime”

„Sunt la Viena, caut parteneri. Acum nu vad nici o solutie”

La problemele externe, managerii fabricilor romanesti adauga problemele interne: costurile mari de productie, energia tot mai scumpa, pe scurt lipsa de competitivitate.

“Nu e nevoie sa pierd eu un beneficiar din Europa, dar e destul ca mi-l ia pe cel din tara! Nu mai poti spune ca efectele crizei mondiale se simt pina la granite. Sintem pe o piata libera. Ar trebui sa putem fi competitivi ca sa luptam cu presiunea crizei, dar noi producem celuloza folosind energie cu 76,8 euro pe MW pe cind competitorul meu din Suedia o produce cu 35 de euro MW-ul.

In conditii de criza, cind competitia pe piata se ascute, eu, producator din Romania pierd! Sintem mai vulnerabili la criza pentru ca nu sintem competitivi. Noi nu ne permitem sa coborim preturile ca ei, pe noi criza ne spulbera primii! Acum sint la Viena, caut parteneri, joi am intilnire cu autoritatile de la Cluj, dar acum nu vad nici o solutie. Cel mai probabil ca vom face concedieri masive!” a explicat pentru HotNews.ro Adrian Itu, managerul fabricii de celuloza si hirtie de la Dej.

AJOFM Cluj: inca 4000 de someri pana la sfarsitul anului

Directorul AJOFM Cluj, Daniel Don, crede ca, pana la sfarsitul anului, vor fi inca 4.000 de someri, ca efect al crizei financiare, care se vor adauga celor 9700 deja inregistrati. In aceasta toamna, Napolact a trimis 97 de muncitori in somaj de la punctul de lucru din Huedin, de la Sticla Turda au fost concediati 450 de angajati, de la Cesom Turda 160, fabrica de mobila Vladeasa a concediat 234 de muncitori, iar Toscano SRL, producator de incaltaminte din Turda a disponibilizat alti 105 muncitori. Combinatul de Celuloza si Hirtie Dej a anuntat ca va renunta la 450 de angajati, iar Hidroconstructia a trimis acasa deja 200.

Directorul AJOFM se arata foarte ingrijorat de evolutia somajului din judet: „Avem concedieri in cascada si asta ne ingrijoreaza. De exemplu, daca sint concediati 400 de oameni la Turda pentru ca fabrica nu mai are comenzi pentru export, dar noi nu avem altceva in zona, unde sa plasam aceasta forta de munca? Avem concedieri in Huedin, in Dej. Ce facem cu oamenii? Ne gindim sa ne axam pe o reconversie catre zonele de servicii comunitare si sezoniere. In prezent cautam solutii, in orice caz o dublare a ratei somajului ne pune serioase probleme.”

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro