Câți români cu boli cronice se tratează deja la privat? Peste un sfert din fondurile alocate programelor de sănătate în București, contractate de spitale private în ultimii 2 ani

Peste un sfert din fondurile alocate programelor naționale de sănătate în București în perioada 2018-2019 au fost contractate de spitale sau clinici private, arată o analiză a Observatorului Român de Sănătate, realizată pe baza datelor Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București. Guvernul intenționează să extindă programele naționale de sănătate pentru bolnavii cronici și în spitalele și clinicile private – pacientul să aleagă unde dorește să se trateze, stat sau privat. Tratarea pacienților cu boli cronice la privat este însă posibilă și în prezent, dar numai în acele cazuri în care este depășită capacitatea furnizorilor publici de servicii medicale (spitale de stat) de a îndeplini nevoia existentă în ariile terapeutice acoperite de respectivul program național.

Odată cu Ordonanța care ar putea fi adoptată chiar în ședința de Guvern de astăzi, această condiție pică, iar bolnavii cronici care beneficiază de tratament în cadrul programelor naționale vor putea alege singuri unde să se trateze – stat sau privat – iar serviciile ar urma să fie decontate integral.

Pacienții asigurați din România, care suferă de boli cronice – precum cancer, infecție cu HIV/SIDA, tuberculoză sau boli cardiovasculare – beneficiază de tratament gratuit în cadrul programelor naționale de sănătate.

Victor Costache

Ministrul Sănătății, Victor Costache, a promis că pacienții cu boli cronice care vor alege să se trateze la privat nu vor trebui să plătească bani în plus din buzunar – coplată.

O analiză a Observatorului Român de Sănătate arată dimensiunea implicării spitalelor private în Programele Naţionale de Sănătate derulate în București și Cluj-Napoca și înaintea adoptării acestei măsuri de către Guvern.

Spitalele și clinicile private sunt, în acest moment, cei mai importanți furnizori de servicii medicale în cazul a două programe naționale de sănătate: programul de dializă și programul de radioterapie pentru bolnavii de cancer, arată datele Observatorului Român de Sănătate.

Furnizorii privați de servicii medicale (spitale sau clinici) din România pot accesa/atrage fonduri din bugetul programelor naționale de sănătate curative coordonate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și în prezent. Conform legii, în prezent acest lucru este posibil doar dacă este depășită capacitatea furnizorilor publici de servicii medicale de a îndeplini nevoia existentă în ariile terapeutice acoperite de respectivul program național.

Dializă

Peste un sfert (26,4%) din fondurile alocate programelor naționale de sănătate în București în perioada 2018-2019 sunt contractate de spitale sau clinici private.

În Cluj-Napoca, furnizorii privați de servicii medicale au contractat fonduri cu CNAS doar în cadrul Programului Național de Oncologie – 17,2% din fondurile alocate programelor naționale de sănătate în anul 2019 în Cluj Napoca au fost contractate de spitale și clinici private.

• București – peste un sfert din fondurile alocate programelor naționale de sănătate (26,4%), contractate de spitale și clinici private

În anul 2019, în capitală au fost implementate programe naționale de sănătate curative în valoare totală de 235,765,270 euro, din care 62,253,264 euro au fost contractate de furnizorii privați de servicii medicale. În 2018, valoarea totală a fost de 177,286,366 euro, din care 48,323,073 euro au revenit furnizorilor privați.

Spitalele și clinicile private sunt cei mai importanți furnizori de servicii medicale în cazul a două programe naționale de sănătate: programul de dializă și programul de radioterapie pentru bolnavii de cancer. În aceste două cazuri, peste 80% din finanțare a fost contractată de furnizorii privați. Și în programele de oncologie (inclusiv cel de cost-volum în care sunt decontate cele mai scumpe medicamente) spitalele/clinicile private joacă un rol semnificativ.

Topul furnizorilor privaţi de servicii medicale care contractează cu CNAS finanţări prin programele naţionale de sănătate:

Furnizorul privat care reușește să contracteze cele mai multe fonduri prin programele naționale de sănătate este Diaverum (deținut de fondul internațional de investiții Bridgepoint), cu activitate în domeniul dializei. Urmează în clasament grupul Gral Medical (deținut de Robert și Georgeta Șerban) și grupul Neolife (deținut de MNT Healthcare Europe, parte a grupului Bozlu din Turcia).

Clasamentul celor mai importanţi beneficiari ai finanţărilor pentru Programele Naţionale de Sănătate de Oncologie, Oncologie Cost-Volum și Boli Cardiovasculare:

• Cluj Napoca – aproape o cincime din fondurile alocate programelor naționale de sănătate (17,2%), contractate de spitale și clinici private

În anul 2019, în Cluj-Napoca au fost implementate programe naționale de sănătate curative în valoare totală de 71,564,314 euro, din care 12,320,763 euro au fost contractate de furnizorii privați de servicii medicale. Din valoarea totală a programelor naționale de sănătate derulate în Cluj-Napoca, 48,500,410 euro au revenit Programului Național de Oncologie.

În Cluj-Napoca, furnizorii privați de servicii medicale au contractat fonduri cu CNAS doar în cadrul Programului Național de Oncologie:

Observatorul Român de Sănătate precizează că datele prezentate relevă dimensiunea implicării furnizorilor privați de servicii medicale în derularea programelor naționale de sănătate în București și Cluj-Napoca. Datele includ exclusiv contractele încheiate cu CNAS pentru programele naționale de sănătate curative. Sursa datelor: Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București și a Municipiului Cluj Napoca.

Observatorul Român de Sănătate este un ONG care își propune să contribuie la îmbunătățirea sistemului de sănătate din România prin desfăşurarea de studii de cercetare privind performanța politicilor si a serviciilor de sănătate. Președintele Observatorului Român de Sănătate este Vlad Mixich, expert în politici de sănătate și membru în conducerea Alianței Europene de Sănătate Publică.