Cum a favorizat Guvernul de doua ori in zece ani compania Rompetrol in detrimentul statului

Statul roman ajuta pentru a doua oara in ultimii zece Rompetrol Rafinare primind la schimb promisiuni. In octombrie 2003, Guvernul a emis o ordonanta de urgenta (OUG 118) privind transformarea in obligatiuni cu o maturitate de sapte ani a datoriilor Rompetrol care se ridicau la circa 660 milioane dolari. Rompetrol s-a angajat sa rascumpere obligatiunile pana pe 30 septembrie 2010. Nu si-a respectat obligatiile, iar statul roman a actionat Rompetrol in judecata. Zece ani mai tarziu, statul roman mai face un gest de plin de generozitate si renunta la toate litigiile din acest caz tot in schimbul unor promisiuni.

O istorie a creantei Rompetrol

In octombrie 2003, Guvernul a emis o Ordonanta de Urgenta a Guvernului 118/2003 aprobata prin Legea 89/2005 prin care era reglementata conversia a circa 660 milioane dolari reprezentand obligatii la bugetul statului, inclusiv penalitati in 22,8 milioane de obligatiuni pe termen lung. Scadenta rascumpararii obligatiunilor a fost 30 septembrie 2010O, insa in loc sa plateasca cei 660 milioane dolari, Rompetrol a demarat o serie de actiuni in vederea stingerii datoriei. Totul a inceput cu cateva luni inainte de data scadenta. In acea perioada, actionar era Dinu Patriciu.

In august 2007, Dinu Patriciu a vandut 75% din actiunile Rompetrol Group NV catre KazMunaiGaz, companie energetica de stat din Kazahstan, pentru 2,7 miliarde dolari.

In iunie 2009, Dinu Patriciu a vandut si participatia de 25% pe care o mai detinea la Rompetrol Group.

Pe 30 iunie 2010 a fost convocata Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor care a aprobat majorarea capitalului social al societatii cu 100,2 milioane dolari cu scopul obtinerii unor fonduri pentru rascumpararea doar a unei parti din obligatiuni. Practic, KazMunaiGaz, proprietarul grupului Rompetrol, arata ca nu este dispus sa aloce sume pentru rascumpararea obligatiunilor.

Pe 9 august 2010, Rompetrol Rafinare a rascumparat obligatiuni in valoare de circa 70 milioane dolari. Mai ramaneau aproape 600 milioane de dolari de rascumparat. Insa, rascumpararea unei parti a ajutat KazMunaiGaz sa-si pastreze, ulterior, controlul la Rompetrol.

Pe 14 septembrie 2010, Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor a emis aprobarea preliminara a conversiei obligatiunilor nerascumparate in actiuni. Ulterior, la data de 30 septembrie 2010, AGA a Rompetrol Rafinare a aprobat conversia obligatiunilor nerascumparate in actiuni si majorarea de capital social aferenta. Practic, statul roman era fortat sa devina actionar la Rompetrol Rafinare. Fara sa doreasca, statul primea prin aceasta decizie un pachet de actiuni de 44,69%. Un pachet care nu-i oferea nici macar controlul asupra societatii, deoarece KazMunaiGaz ramanea actionar majoritar. Aici a avut o contributie majora rascumpararea unei parti din obligatiuni. Daca nu rascumpara obligatiuni in valoare de 70 milioane dolari, statul roman ar fi ajuns in urma conversiei actionar majoritar. Asa, KazMunaiGaz a ramas cu pachetul majoritar (45,85%), statul roman cu 44,69%, restul la alti actionari.

Ministerul Finantelor a contestat imediat in instanta deciziile actionarilor Rompetrol. Potrivit Ministerului, societatea avea dreptul fie de a rascumpara, fie de a converti obligatiunile, in oricare dintre cazuri in intregime. Insa nu avea optiunea legala de a combina o rascumparare partiala cu o conversie partiala a obligatiunilor. Ministerul Finantelor considera ca plata efectuata de in data de 9 august 2010 reprezinta vointa a societatii Rompetrol Rafinare de a opta pentru rascumpararea integrala a obligatiunilor emise. Astfel, posibilitatea societatii de a converti restul de obligatiuni ramase nerascumparate la scadenta de 30 septembrie 2010 a fost eliminata, conversia devenind astfel ilegala si lipsita de efecte juridice.
Insa, Tribunalul Constanta a respins in iunie 2011 cererea motivand ca statul roman nu avea calitatea de actionar la momentul adoptarii respectivelor decizii. Ministerul Finantelor a depus recurs la Curtea de Apel Constanta.

Ministerul Finantelor a fost detinatorul a 44,69% din actiunile Rompetrol Rafinare incepand cu septembrie 2010 si pana in iulie 2012. Incepand cu 1 iulie 2012, printr-o Ordonanta de Urgenta, detinatorul actiunilor a devenit Ministerul Economiei. (sursa: Raport de audit 2012)

Pe 15 februarie 2013, a fost incheiat Memorandumului de Intelegere incheiat intre Rompetrol Group si Ministerul Economiei prin Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI). Prin acest memorandum, OPSPI se obliga sa suspende litigiile statului cu Rompetrol, chiar daca urmatorul termen si cel decisiv, de altfel, avea loc trei zile mai tarziu, pe 18 februarie. In schimbul renuntarii la litigii, Rompetrol ar urma sa rascumpere 26,69% din actiuni contra sumei de 200 de milioane de euro. Adica, mult sub valoarea obligatiunilor pe care Rompetrol nu le rascumparase.

Initial, Guvernul a aprobat memorandumul cu Rompetrol in luna mai 2013 printr-un proiect de lege, lasand intreaga raspundere pe seama Parlamentului.Practic, prin aceasta decizie, Guvernul era de acord ca Rompetrol sa scape de datoria de circa 600 de milioane de dolari catre statul roman prin rascumpararea a 26,7% din actiuni la pretul de 200 de milioane de dolari. Intelegerea mai prevede ca Rompetrol sa finanteze cu 150 milioane dolari un fond de investitii in care statul roman va avea o participatie de 20%. Potrivit documentului, orice distribuire de profit urma sa se efectueze doar in favoarea Rompetrol Group pana la momentul in care acesta va recupera 100% din investitia sa. In ceea ce priveste litigiul dintre statul roman si Rompetrol, situatia a fost rezolvata inca din februarie cand procesul a fost suspendat la cererea ambelor parti. Potrivit memorandumului, pe 15 februarie, statul s-a angajat sa ceara suspendarea procesului la urmatorul termen de judecata, care era stabilit pentru 18 februarie, cand instanta lua o decizie.

Dupa ce a fost aprobata de Parlament, Legea privind memorandumul cu Rompetrol a fost atacata la Curtea Constitutionala de presedintele Traian Basescu, care a contestat faptul ca legea „are un caracter individual, ea fiind conceputa nu pentru aplicarea ei la un numar nedeterminat de cazuri concrete, ci intr-un singur caz prestabilit expres pentru realizarea tranzactiei cu The Rompetrol Group N.V., o societate cu sediul in Strawinskylaan 807, Amsterdam, Olanda”.

Curtea Constitutionala a admis in luna noiembrie contestarea sefului statului, stabilind ca este neconstitutionala Legea privind aprobarea Memorandumului de intelegere incheiat intre statul roman si The Rompetrol Group NV. Curtea Constitutionala a decis ca este neconstitutionala adoptarea prin lege a unui memorandum care priveste o companie, aratand ca acest lucru este in atributia Guvernului. Astfel, Victor Ponta a fost pus in situatia de a accepta ca documentul sa fie asumat de Guvern.

Pe 22 ianuarie 2014, Guvernul a aprobat Hotarare privind memorandumul cu Rompetrol. Mai multe amanunte vezi aici Memorandumul cu Rompetrol: Guvernul a aprobat un act normativ prin care accepta sa piarda 400 milioane de dolari contra unei promisiuni de investitii de un miliard de dolari fara clauze punitive

Dupa aprobarea Hotararii de Guvern privind memorandumul cu Rompetrol, in mod normal ar fi urmat plata celor 200 de milioane de dolari promisi de compania petroliera contra celor 26,69% din actiuni. De altfel, chiar compania a anuntat printr-un comunicat ca este pregatita sa transfere cei 200 de milioane dolari. Lucrurile nu sunt insa asa simple. Contactat de HotNews.ro, Gabriel Dumitrascu, director de privatizare in cadrul Departamentului pentru Energie, a spus ca este necesara o procedura de privatizare, la care sa participe cine doreste. Daca va avea loc, licitatia se va desfasura dupa 15 iulie.

Intrebat de ce a fost prevazuta in memorandum suma de 200 de milioane dolari pentru 26,69% in conditiile in care urma o procedura de privatizare, Dumitrascu a spus ca atat s-a angajat Rompetrol Group sa plateasca in cazul unei licitatii. Gabriel Dumitrascu este convins ca nu va veni nicio alta companie sa ofere mai mult de atat, deoarece este oricum mult peste valoarea de piata. Intr-adevar, ar fi 200 milioane dolari ar fi peste valoarea actuala de piata in conditiile in care o actiune se tranzactioneaza cu 0,048 lei, in timp ce valoarea nominala este de 0,1000 lei. Pe de alta parte, este mult sub valoarea obligatiunilor pe care Rompetrol nu le rascumparase si care au fost transformate intr-un pachet de actiuni de 44,69% cu care statul roman s-a vazut nevoit sa intre in actionariatul Rompetrol.

Tranzactia nu este certa, fapt recunoscut si de autoritati. „Esenta tranzactiei complexe dintre statul romnan si Rompetrol Group este ca, in cazul in care actiunile sunt achizitionate de catre acesta din urma, atat statul roman cat si Rompetrol Group sa actioneze pentru urmatorii ani intr-un parteneriat efectiv si eficient, caracterizat prin mentinerea de catre statul roman a unei participatii reziduale nediluate de 18% din capitalul social al Rompetrol Rafinare si constituirea si operarea Fondului”, se arata intr-o expunere de motive.

Gabriel Dumitrascu a spus ca in cazul in care s-ar fi continuat litigiile si ar fi castigat statul roman, Rompetrol ar fi intrat in insolventa, creanta de 600 milioane dolari ar fi crescut un miliard cu tot cu dobanzi si penalitati, la care s-ar fi adaugat si datoria actuala de 800 milioane. Cu asemenea sume, Rompetrol ar fi ajuns in faliment, iar statul nu ar mai fi putut incasa 1,2 miliarde dolari din taxe si impozite, este convins Dumitrascu. Reamintim ca statul roman a devenit in 2010 actionar al companiei Rompetrol Rafinare, cu o participatie de 44,69%, in contul creantei de 600 milioane dolari.

Primul pas in vederea respectarii memorandumului si cel mai sigur, de altfel, este renuntarea din partea statului roman la toate litigiile pe care le are cu Rompetrol. Din acel moment, indeplinirea celorlalte obligatii devine incerta. Dumitrascu a spus ca nu poate fi organizata mai devreme de 15 iulie licitatia pentru ca Departamentul pentru Energie trebuie sa pregateasca alte privatizari asumate in fata FMI (n.red. Hidroelectrica, CE Oltenia, Electrica).

In afara de cea referitoare la navzarea pachetului de 26,69%, o alta prevedere din memorandum care ramane sub semnul intrebarii este cea referitoare la realizarea unei investitii de pana intr-un miliard de dolari intr-o perioada de 7 ani. In primul rand, nu este precizat niciun termen pentru demararea acestor investitii, iar in al doilea rand Rompetrol Group este cel care decide cum si unde se vor face investitiile. In al treilea rand, Rompetrol are planuri de afaceri pe cinci ani realizate inca din 2012 pentru perioada 2013-2017 in care sunt incluse investitii in alte state.