Sari direct la conținut

Cum au ajuns maghiarii din Targu Secuiesc sa se solidarizeze cu un suspect de terorism. Povestea unei crize de incredere tot mai profunde

HotNews.ro
Dan Tapalaga, Foto: Hotnews
Dan Tapalaga, Foto: Hotnews

Presupusa tentativa de atentat din Targu Secuiesc reprezinta una din cele mai grave provocari din ultimii ani, care ar fi putut avea consecinte dramatice pentru relatiile romano-maghiare. Faptul ca un extremist maghiar ar fi incercat sa detoneze o bomba artizanala confectionata din artificii cu ocazia zilei nationale a Romaniei indica un grad sporit de radicalizare, trecerea in alta etapa de manifestare a ideilor separatiste. Atentatul esuat, ca orice eveniment ratat, nu produce atata emotie cata genereaza gesturile de solidaritate cu un potential terorist.

Zeci de oameni, dupa alte surse cateva sute, au protestat miercuri seara la Targu Secuiesc impotriva arestarii lui Beke Istvan Attila, cerand eliberarea lui, iar astazi, joi, se anunta noi iesiri in strada. Cum e posibil asa ceva? Cum s-a ajuns aici? Este povestea instalarii unei profunde crize de incredere intre minoritate si majoritate.

La amplificarea crizei de incredere au participat cu zel ambele parti, romanii si maghiarii. Liderii UDMR au denuntat de-a lungul timpului o serie de excese din partea statului roman, uneori pe buna dreptate, alteori fara temei.

De pilda, cand statul roman ancheteaza un dascal pe motiv ca, la o intrunire de husari unde a participat cu corul de copii, a primit cadou o macheta de tun, cum sa le mai pretinzi maghiarilor sa aiba incredere in corectitudinea institutiilor?

Ce mai poti sa spui cand Haas Sandor, dascalul din Vlahita, a stat un an in ancheta, cu interogatorii si percheztiii, din cauza unor politisti decisi sa gaseasca tunul? Este doar un exemplu absurd din multe altele.

Cazul anchetarii zecilor de primari care au arborat steagurile Tinutului Secuiesc este deja notoriu. Pe de alta parte, potrivit unor surse din administratia maghiara, zilnic sunt scoase inscriptiile Községháza (Casa Satului) de pe primarii, desi sunt acolo de zeci, chiar si de o suta de ani.

Majoritatea romaneasca a vazut cam prea des in orice manifestare, steag sau eveniment noi semne ale separatismului si iredentismului. Toate aceste excese au sapat la temelia increderii. Drept consecinta, minoritatea agresata, in special maghiarii din secuime, a dezvoltat mentalitatea de victima, de cetatean persecutat pe nedrept. La aceasta stare de fapt au contribuit din pacate, in mod iresponsabil, si liderii UDMR.

Amintiti-va cum au luat apararea fiecarui cercetat penal prezentat drept victima unui abuz pe criterii etnice. UDMR i-a tinut in brate pe Marko Attila, Laszlo Borbely si pe toti liderii suspectati de coruptie cu argumentul ca sunt unguri persecutati de justitia romaneasca. O atitudine iresponsabila menita sa adanceasca neincrederea.

Majoritatea romaneasca a avut mereu toate motivele sa devina, la randul ei, suspicioasa. Nu uitati ca UDMR a iesit de la guvernare dupa ce, in septembrie 2014, a prezentat cand era la guvernare alaturi de PSD, un proiect radical de autonomie. Astfel de gesturi nu sunt menite sa restabileasca increderea, dimpotriva.

In fine, comportamentul lui Victor Orban fara de maghiarii din Transilvania, incurajarea manifestarilor radicale, acordarea dublei cetatenii, culminand cu aparitia unor analize despre cum Ungaria tinteste sa destabilizeze situatia din Romania servind interesele Rusiei, au distrus constant increderea in bunele intentii ale minoritatii maghiare atunci cand revendica o serie de dreptul suplimentare sau autonomie.

In treacat fie spus, au proliferat organizatiile radicale, separatiste care lupta pentru refacerea Ungariei Mari. Suspectul de terorism de la Targu Secuiesc era membru al unei astfel de organizatii. Aici trebuie cercetate mai bine sursele de finantare, stabilite si expuse daca e cazul eventuale legaturi cu Rusia, prima interesata sa exploateze sensibilitatile etnice din Romania.

Este un peisaj care s-a tot degradat in ultimii ani. S-au adaugat mereu noi motive de frustrare reciproca. Iesirea UDMR de la guvernare, adica decuplarea de la resurse, nu rezolva problema, ci naste multe altele. Am intrat cu totii in spirala frustrarilor si uite asa a ne trezim ca a luat avant discursul de tip radical sau extremist.

Apoi, mai este un aspect important: sursa de informatie. Minoritatea maghiara din Romania (in special cea din Tinutul Secuiesc) se informeaza exclusiv din presa din Ungaria. Tinerii citesc doua mari site-uri de stiri: www.index.hu si www.origo.hu. Urmaresc presa din Romania numai daca se intampla ceva exceptional, de exemplu o catastrofa.

In rest, isi iau informatiile de la doua televiziuni comericiale din Ungaria, RTL Klub si TV2, care domina piata si dispun de forta financiara. Astfel sa nu ne miram ca o populatie insemnata de pe teritoriul Romaniei traieste rupta practic de realitatile tarii ei. Maghiarii sunt expusi unui anumit tip de informatie.

Aici, in presa maghiara, orice declaratie facuta de extremisti romani ca Bogdan Diaconu sau Noua Dreapta capata dimensiuini apocaliptice, desi acestea sunt personaje marginale in Romania, ignorate de presa main-stream.

Presa maghiara a tratat din start cazul presupusului terorist din Targu Secuiesc cu maxima circumspectie, turnand si mai mult gaz pe focul neincrederii. De pilda, site-ul transindex a publicat o stire cu titlu sugestiv: <<Inhatat de SRI pentru ca a vorbit la telefon despre o “bomba” care împrastie bile de plastic utilizate în jocuri militare airsoft – declara unul dintre cei implicati>>

Si presa locala in limba maghiara alimenteaza scenariile conspirationiste. De pilda, un articol aparut in 2 decembrie in ziarul Haromszék din Covasna, avanseaza ideea ca Romania s-a gandit sa se alinieze la noul val, adica sa caute teroristi din moment ce toata Europa face asta.

In articol se mentioneaza ca in comunicatul SRI se vorbeste despre „asa zisul Tinut Secuiesc„, formularea utilizata de institutie fiind considerata ea insasi o provocare. In fine, autorul mai arata ca nu este logic ca o persoana anti-romaneasca sa pregateasca un atentat intr-un oras unde locuiesc in majoritate covarsitoare maghiari.

Altfel spus, presa maghiara a discreditat din start anuntul ca institutiile statului roman (SRI, DIICOT, DGIPI) au dejucat un atentat terorist pregatit de Ziua Nationala.

In treacat fie spus, am vazut cativa incompetenti prin presa romaneasca amuzati ca presupusul terorist ar fi aruncat in aer mai multi maghiari, din moment ce acestia sunt majoritari in zona.

Acest tip de rationament, cand nu e utilizat cu rea credinta, vadeste multa ignoranta. Maghiarii nu sarbatoresc si NU ies pe strazi de 1 Decembrie din simplu motiv ca ziua asta inseamna pentru ei doliu national.

Urmariti va rog imaginile filmate de 1 decembrie in Targu Secuiesc si veti realiza ca doar minoritatea romaneasca de acolo ar fi fost afectata de explozia artificiilor in caz ca s-ar fi produs. Observati cati copii sunt prezenti la manifestari, imaginati-va ce busculada si panica putea produce explozia unor artificii intr-o masa de oameni cu urmari imprevizibile.

Acum, cel mai mare pericol il reprezinta aruncarea stigmatului pe intreaga comunitate maghiara, prin identificarea acestei minoritati cu pericolul sau, mai grav, terorismul. Asa ceva nu trebuie sa se intample, am comite cu totii o eroare sinistra. Romania nu-si permite acum, in noianul de crize din Europa, o escaladare a tensiunilor inter-etnice.

Ce s-a intamplat la Targu Secuiesc este opera unui extremist maghiar.

Treaba asta are de-a face cu niste zaltati si asta e tot. Va amintiti de teroristul in slapi, care planuia acum vreo zece ani sa faca putin deranj pe la Timisoara inarmat cu o butelie? Dar de atentatul de la Jean Monet, de tentativa din Iasi?

Toti astia erau romani, dar putin defecti, la fel ca Istvan al nostru care viseaza cai verzi pe pereti, Ungaria Mare si atentate cu artificii.

Tot ce avem de facut, atat majoritatea cat si minoritatea, este sa ne schimbam modul de a ne raporta unii la ceilalti, sa lasam deoparte excesele si sa sanctionam exemplar orice forma de extremism, sa restabilim increderea in actiunile noastre, sa ne acordam putin mai mult credit reciproc.

Altfel, nu vom putea merge mai departe, nu vom resi sa tinem prea usor sub control criza de incredere. Ea in sine reprezinta un atentat la linistea noastra.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro