Cum este lasata Hidroelectrica, o companie a carei valoare a crescut la 4 miliarde de euro, in insolventa, pe mana unor persoane controversate, numite politic, fara pregatire in domeniul energetic
Curtea de Apel Bucuresti a pronuntat joi, 30 martie, sentinta in dosarul 22456/3/2012* prin care a inchis definitiv procedura insolventei Hidroelectrica celui mai important producator de energie din Romania. Pe perioada insolventei, valoarea de piata a companiei s-a dublat de la 2 miliarde de euro in 2012 la 4 miliarde de euro in 2016. Dupa doar o zi de la decizia Curtii de Apel, Ministerul Energiei a propus mai multe persoane controversate pentru a ocupa functiile de membri provizorii in Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. Practic, nici nu a iesit bine din insolventa, ca PSD si ALDE au decis sa lase compania pe mana unor persoane a caror principala calitate este sustinerea politica.
Pentru managementul companiei exista deja o lista cu 24 de nume, selectate in baza OUG 109 privind guvernanta corporativa, insa aceasta nu a fost luata in considerare de catre Ministerul Energiei. Acesta a preferat ca in loc sa numeasca membri cu mandat plin de 4 ani, alegand persoane din acea lista, sa propuna provizorate cu nume alese dupa criterii politice, cu sustinere PSD si ALDE. Aceste propuneri sunt nepotrivite pentru o astfel de companie: un fost operator de productie grafica, actual consilier la Secretariatul General al Guvernului (SGG), o fosta prezentatoare TV si controversata Andreea Lambru, secretar general adjunct al Guvernului. Pe lista se mai afla si fostul vicepresedinte al Oficiului National pentru Jocuri de Noroc. Provizoratele pot fi o rampa de lansare pentru aceste persoane si nu este exclus ca unele dintre ele sa se aleaga chiar cu mandate de 4 ani.
Cum a crescut Hidroelectrica in insolventa
„In perioada 2013-2016, Hidroelectrica a raportat un profit cumulat de 1 miliard euro si o EBIDA anuala de 500 milioane euro. In insolventa, valoarea de piata a companiei s-a dublat de la 2 miliarde de euro in 2012 la 4 miliarde de euro in 2016. Insolventa Hidroelectrica a consemnat o premiera absoluta si anume plata integrala a creantelor la valoare nominala. (…) Fiind inchisa procedura insolventei, se intra in linie dreapta in procesul de listare a Hidroelctrica. In conditiile in care guvernul va schimba metodologia de privatizare, vanzarea de catre statul roman a unui pachet de 15% va aduce in trezoreria Ministerului de Finante aproape 1 miliard de Euro, suma ce-i va permite guvernului sa se incadreze in tinta de deficit bugetar de 3 % , asumata pentru 2017”, a declarat Remus Borza coordonatorul EURO INSOL pana in ianuarie 2017, in prezent deputat ALDE.
Situatia dezastruoasa in care se gasea Hidroelectrica la momentul formularii cererii de deschidere a procedurii, avand pierderi cumulate de peste 170 milioane Euro in exercitiile financiare 2011- 2012, datorii de peste 1,1 miliard Euro si o trezorerie neta negativa de 782 milioane lei, s-a datorat unui cumul de factori care au fost relevati de administratorul judiciar in Raportul privind cauzele si imprejurarile insolventei Hidroelectrica, se arata intr-un comunicat al Euro Insol, firma care s-a ocupat de insolventa Hidroelectrica.
Potrivit acestuia, la data deschiderii procedurii insolventei, Hidrolectrica era parte intr-un numar de 11 contracte bilaterale de furnizare a energiei electrice, extrem de paguboase pentru societate si care nu puteau fi incetate de Hidroelectrica datorita clauzelor extrem de dezavantajoase. Aceste contracte bilaterale au generat in perioada 2006-2012 o pierdere financiara de 4.874.746.999 lei (aproximativ 1,100,000,000 EUR). Toate aceste contracte erau prelungite prin acte aditionale mult anterior datei de expirare (cu aproximativ 5 ani inainte), ajungandu-se la situatia in care, cele mai importante contracte din punct de vedere al cantitatii de energie livrata (7.222.305 MW cantitate livrata in 2011 dintr-un total de 12.891.972 MW livrati prin contracte bilaterale, reprezentand deci o pondere de aproximativ 56%) cum erau cele incheiate cu Energy Holding, Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie si Alro SA, sa fie prelungite pana in anul 2018 sau chiar 31.12.2019.
O alta cauza a insolventei au reprezentat-o contractele de intrajutorare in care Hidroelectrica era parte si care aveau ca obiect cumpararea energiei de la alti producatori, mai scumpi (Nuclearelectrica, Termoelectrica, Complexul Energetic Turceni, Complexul Energetic Rovinari, Electrocentrale Deva). In perioada 2009- 2011 Hidroelectrica a cumparat energie la un pret mediu de achizitie de 153 lei/Mwh de la Nuclearelectrica si 215 lei/Mwh de la producatorii in centrale termoelectrice, in conditiile in care in contractele bilaterale pretul de vanzare al energiei electrice se situa in jurul valorii de 130 lei/MWh, inregistrand astfel o pierdere de 137 milioane Euro doar in cei 3 ani, se mai arata in comunicat.
O alta cauza a insolventei a reprezentat-o vanzarea unei parti insemnate de energie la pretul reglementat de ANRE, care nu acoperea costul de productie. In 2011, ANRE a impus un pret de vanzare a energiei electrice pe piata reglementata de 98,4 lei/MWh, in conditiile in care costul de productie a fost in acelasi an 111,82 lei/Mwh. Cantitatea de energie electrica livrata de Hidrolectrica in piata reglementata a fost de 3,87 TWh in anul 2011, respectiv 27% din productia proprie, ceea ce inseamna ca o treime din energia electrica produsa a fost vanduta in pierdere, sub costul de productie cu aproximativ 20%, potrivit comunicatului Euro Insol.
Tot din anul 2011, costurile cu apa uzinata au crescut cu 323%, ca efect al aplicarii HG nr. 1202/2.12.2010 privind actualizarea cuantumului contributiilor specifice de gospodarire a resurselor de apa. Daca pana in anul 2010 inclusiv, pretul apei uzinate era de 0,26 lei pentru o mie de metri cubi, prin actul normativ mentionat pretul a crescut la 1,10 lei pentru o mie de metri cubi. Cheltuiala cu apa uzinata reprezinta una dintre cele mai importante componente ale costurilor pe care le implica productia de energie electrica (aproximativ o treime din cost) iar faptul majorarii cuantumului contributiei specifice a crescut costurile Hidroelectrica cu 60 milioane Euro in anul 2011, mai precizeaza Euro Insol.
Dupa doar un an de insolventa Hidroelectrica anunta in anul 2013 un profit de 202 milioane Euro si in anul 2014 un profit record de aproape 300 milioane euro, reusind in acest interval de timp sa-si reduca datoria cu 82 %, respectiv de la 4,3 miliarde lei la 775 milioane lei.
Dupa ce in iunie 2013 Tribunalul Bucuresti a inchis procedura insolventei prin sentinta nr. 6482/26.06.2013, constatand ca Hidroelectrica si-a achitat datoriile din planul de reorganizare propus si implementat de administratorul judiciar, in februarie 2014 Hidroelectrica a reintrat in insolventa, urmare deciziei 456 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti. Hidroelectrica devenise la acel moment o companie profitabila, singurul motiv pentru reintrarea in insolventa fiind judecarea pe fond a contestatiilor traderilor de energie, ale caror cauze au fost trimise spre rejudecare de catre Curtea de Apel Bucuresti. Pana la prima inchidere a procedurii insolventei in iunie 2013 administratorul judiciar denuntase toate contractele dezavantajoase pentru Hidroelectrica (inclusiv contractele cu traderii de energie) si renegociase 487 de contracte in care Hidroelectrica era parte.
Intoarsa la Tribunalul Bucuresti exclusiv pentru judecarea contestatiilor si actiunilor traderilor, procedura insolventei a continuat cu o lupta acerba in instanta intre traderi si Hidroelectrica, miza fiind 3,2 miliarde lei pe care traderii le solicitau cu titlu de despagubiri de la Hidroelectrica pentru denuntarea contractelor de vanzare energie.
Pentru recapatarea privilegiilor din contractele bilaterale, traderii au actionat Hidroelectrica in instanta in peste 200 de litigii- contestatii la tabelul de creante, actiuni in despagubiri, opozitii la deschiderea procedurii, contestatii impotriva denuntarii contractelor de catre administratorul judiciar, recuzari, stramutari, contestatii in anulare. Toate cauzele au fost respinse de toate instantele, inclusiv de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in aproximativ 5 ani de litigii.
- Cine va conduce Hidroelectrica
Ioana-Andreea Lambru (32 ani), absolventa a Universitatii Romano-Americana, Relatii Internationale Financiar Bancare. In ianuarie, premierul Sorin Grindeanu a numit-o secretar general adjunct al Guvernului, post pe care l-a mai detinut in perioada noiembrie 2012-iulie 2014. In perioada 2009-2011 a fost sefa de cabinet a lui Radu Stroe, care ocupa pe atunci functia de secretar general al PNL. In mai 2011, Lambru a fost desemnata secretar general adjunct al PNL. Acum este membru ALDE. In noiembrie 2012, a fost numita secretar general adjunct, post din care a fost eliberata din functie in iulie 2014, prin decizie a premierului Victor Ponta. In noiembrie 2012 a fost implicata intr-un scandal sexual cu un membru PNL. Vezi aici detalii.
Horia Marian Gambuteanu (35 ani), absolvent al Facultatii de Transporturi. In prezent este consilier la Secretariatul General al Guvernului. Din septembrie 2014 pana in februarie 2017 a fost consilier in cadrul Ministerului Dezvoltarii. Timp de doua saptamani, in 2015, a fost directorul de cabinet al ministrului Sevil Shhaideh. Pentru perioada martie 2010- septembrie 2014 si-a trecut in CV ca a avut „activitati pe cont propriu”, la „diferite firme, institutii si persoane fizice”. Din 2004 pana in 2010 a lucrat ca operator productie grafica sau ca regizor la Prima TV, Canal D si Best Video Broadcast SRL.
Andreea Negru- Ciobanu (36 ani), absolventa a Facultatii de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori (ASE). Are un doctorat in finante cu teza „Managementul portofoliului de active financiare in contextul globalizarii pietelor de capital”. In prezent este purtător de cuvânt al ministrului Dezvoltării, Sevil Shhaideh. In perioada august 2013- februarie 2017 a lucrat in PR& Comunicare la Transelectrica. Pana in 2013 a fost jurnalist. In perioada 2004-2006 a fost jurnalist la Bursa, dupa care, pana in 2010, a ajuns editor-prezentator la Money Channel, in cadrul trustului Realitatea Media. Intre 2010 si 2012 a fost redactor sef la Money Channel, iar intre 2012 si martie 2013 a fost director editorial la Money TV.
Gheorghe Gabriel Gheorghe (46 ani), absolvent al Facultatii de Drept „Lucian Blaga” din Sibiu. A facut pregatire si la Colegiul National de Aparare in 2013. In prezent, este vicepresedinte al Oficiului National pentru Jocuri de Noroc. In perioada octombrie 2013- februarie 2016, a fost membru in Consiliul de Administratie al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii. In perioada ianuarie 2013-aprilie 2013 a fost seful Directiei Antifrauda-Anticoruptie din Ministerul Economiei. Dn octombrie 2012 pana in martie 2013, a fost presedintele Consiliului de Supraveghere al Transelectrica. In perioada iulie 2012- ianuarie 2013 a fost sef al Corpului de Control in Ministerul Economiei, institutia fiind condusa atunci de Daniel Chitoiu (ALDE). Pana atunci a fost comisar la Garda Financiara Sibiu.
Dorin Liviu Nistoran (49 ani), absolvent al Universitatii Politehnica Bucuresti, Electrotehnica. In prezent este director general al Televoice Group SRL. In perioada 2008-2009, a fost presedintele Autoritatii Nationale pentru Comunicatii. In perioada 2004-2008, a fost deputat PD. In perioada 2001-2004, a fost director general al SC Televoice Group, iar in perioada 2001-2003, consilier general Municipiul Bucuresti. Intre 2000 si 2003 a fost country manager Avenir Telecom SA.
Dan Laurentiu Tudor (51 ani), absolvent al Facultatii de Constructii. In prezent este Director General Adjunct in cadrul ELCEN Bucuresti si se ocupa cu organizarea si coordonarea directiei tehnice si a departamentului IT. In perioada 2013-2015 a lucrat, ca sef biou si ca inspector sef regional, la Inspectoratul de Stat in Constructii. In perioada iunie 2012- ianuarie 2013, a fost consilier in Ministerul Economiei, in perioada lui Daniel Chitoiu. Pana atunci a lucrat la diverse firme din constructii.
Toate aceste propuneri vor fi votate in sedinta Adunarii Generale a Actionarilor din 19 aprilie 2017. Fondul Proprietatea, in calitate de actionar minoritar, a propus numirea membrilor unui nou Consiliu de Supraveghere, conform legii 111/2016, pentru un mandat de patru ani. Aceasta propunere nu este agreata de Ministerul Energiei, actionarul majoritar, care doreste un consiliu de supraveghere provizoriu, pe o perioada de patru luni.
INTERVIURILE HotNews.ro