Sari direct la conținut

Cum gestionăm „depresia de sărbători”? Psihoterapeută: „Rețelele de socializare sunt pline de cadre perfecte și nerealiste, care ne fac să ne simțim inadecvați”

HotNews.ro
Imagine ilustrativă / Shutterstock
Imagine ilustrativă / Shutterstock

Limitarea timpul petrecut pe rețelele de socializare este unul dintre principalele sfaturi pe care le oferă doi psihoterapeuți, în dialog cu HotNews, celor predispuși la depresia sezonieră sau „depresia de sărbători”. Ce mai putem face și care sunt semnele acestei suferințe?

Sărbătorile sunt adesea așteptate pentru momentele de bucurie și conectare alături de cei dragi, dar pentru multe persoane această perioadă poate aduce tristețe, un sentiment de gol interior, iritabilitate și tendință de retragere și însingurare. 

HotNews a discutat cu Livia Căciuloiu, psihoterapeut specialist și Alexandra Mariș, psiholog clinician și psihoterapeut experiențialist, despre cum poate fi gestionată depresia sezonieră sau „depresia de sărbători”. 

Cine sunt cei predispuși la depresia de Sărbători

Sărbătorile amplifică durerile emoționale, sentimentul de singurătate sau anxietatea preexistente, mai ales dacă persoana se confruntă cu pierderi recente, cu lipsa de acceptare din partea celor dragi sau cu stres financiar, spune psihoterapeuta Livia Căciuloiu. 

Livia Căciuloiu, psihoterapeut

În plus, amintește specialista, lipsa luminii naturale în lunile de iarnă poate contribui la apariția depresiei sezoniere, o tulburare de dispoziție care afectează nivelul de energie, aduce schimbări în apetit și chiar insomnii.

Așadar, nu există un diagnostic specific pentru depresia de sărbători, însă în DSM-5 (n.r. Manualul de Diagnostic și Clasificare a Tulburărilor Mintale) este definită o subcategorie a depresiei cu tipar sezonal, cu o accentuare a simptomelor în sezonul rece și cu mai puțină lumină solară, completează Alexandra Mariș, psiholog clinician. 

Alexandra Mariș, psiholog clinician

Acest tipar diferă în funcție de zona geografică, vârstă și gen, menționează specialista. 

„Gândurile și emoțiile negative se accentuează mai frecvent la persoanele care deja suferă de o tulburare afectivă”

Totuși, adaugă Alexandra Mariș, studiile de specialitate din ultimii 15 ani au dovedit că incidența depresiei de sărbători nu reprezintă o problemă semnificativă la nivelul populației generale, ci mai degrabă într-un cadru clinic. 

„Se pare că gândurile și emoțiile negative se accentuează mai frecvent la persoanele care deja suferă de o tulburare afectivă”, spune specialista. 

„În ciuda mitului potrivit căruia sinuciderile cresc în preajma Crăciunului, mai multe studii arată că ratele de sinucidere scad spre Crăciun, având un număr mare de astfel de incidente pe 1 ianuarie”, adaugă psihologa. 

Factorii care pot alimenta depresia sezonieră 

„Perioada de sărbători poate fi stresantă pentru unele persoane din cauza relațiilor dificile cu membrii familiei sau din cauza planificării și participării la un număr mai mare de evenimente sociale. 

Unii oameni pot experimenta singurătatea apăsătoare sau din contră, dorința de a se izola pentru a se proteja de presiunea socială”, explică Alexandra Mariș. 

„Unii oameni s-ar putea confrunta, de asemenea, cu dificultăți financiare în timpul sărbătorilor din cauza nevoii de a sărbători în același fel în care o fac persoanele care reprezintă un reper în viața lor”, adaugă specialista. 

„Totusi, trebuie să menționăm că majoritatea oamenilor au abilitățile necesare de a trece cu succes de această perioadă fără a fi afectați semnificativ. 

Câteva studii indică faptul că persoanele religioase tind să experimenteze o stare de bine mai ridicată în preajma sărbătorilor, având posibilitatea să se reconecteze cu familia și prietenii, să ia o pauză de la muncă și să se recentreze”, subliniază Mariș.  

Cum se manifestă depresia sezonieră? 

Simptomele sunt cele specific depresiei, spun specialistele: 

  • indispozitie persistentă, 
  • nivel scăzut de energie, 
  • dificultăți de concentrare, 
  • pierdere a plăcerii sau a interesului pentru activitățile cotidiene, 
  • iritabilitate, 
  • sentimente de disperare, vinovăție și lipsă de valoare, 
  • somnolență și dificultăți în a se mobiliza dimineata, 
  • dereglări ale apetitului (în special creștere a poftei de mancare și creștere în greutate), 
  • libido scăzut.

Sfaturile psihoterapeuților pentru gestionarea depresiei de sărbători

Nu există soluții rapide sau general valabile pentru depresie, spune Livia Căciuloiu, însă pentru perioada sărbătorilor există câțiva pași mici și accesibili care ne pot ajuta să tne simțim mai bine. Aceștia sunt:

  1. Creează o rutină blândă, simplă, adaptată ție: Menținerea unui program cât de cât constant îți ajută creierul să se simtă în siguranță. Încearcă să te trezești și să te culci la ore similare, chiar și în zilele libere.
  2. Mișcă-te, chiar puțin: O plimbare scurtă sau câteva exerciții simple pot crește nivelul de serotonină și te pot ajuta să ieși din starea de amorțeală.
  3. Amintește-ți lucrurile bune de peste an și cele pentru care simți recunoștință. Poți să îți propui să îți notezi zilnic un lucru pentru care simți bucurie (chiar și o ceașcă de ceai cald poate fi unul dintre ele).
  4. Vorbește cu cineva care simți că te acceptă așa cum ești. Nu te izola. Poate fi greu să spui ce simți, dar o conversație sinceră poate aduce multă alinare.
  5. Expune-te la lumina naturală: Dacă zilele scurte te afectează, încearcă să ieși la aer curat, ideal pe la mijlocul zilei, chiar înainte de prânz.
  6. Limitează contactul cu social media. Rețelele de socializare sunt în această perioadă adeseori pline de cadre perfecte și nerealiste, care te pot influența. Rămâi în contact cu tine și trăiește la persoana întâi lucrurile care te bucură. „Ar fi indicat sa limitam timpul petrecut pe retelele de socializare pe tot parcursul anului, pentru că suntem sistematic expuși la aceste standarde nerealiste, care ne fac să ne simțim inadecvați”, spune psihoterapeuta Alexandra Mariș.
  7. Dacă simți că starea ta nu se ameliorează, ia în calcul să vorbești cu un specialist. Uneori, doar câteva ședințe de terapie pot face diferența.

Dacă acestea nu funcționează, adaugă Alexandra Mariș, oamenii pot apela oricand la un psihoterapeut pentru suport și pot merge la psihiatru pentru a discuta despre opțiunile de tratament medicamentos.

„În cazurile de ideație suicidară activă pot avea în vedere numărul de telefon 0800 801 200 (apelabil gratuit la nivel naţional din orice reţea) sau prin email în formatul 24/7 la sos@antisuicid.ro sau o vizita la camera de gardă”.

INTERVIURILE HotNews.ro