Cum se adaptează românii la scumpirea alimentelor (analiză Ipsos și RetailZoom)

Când Mariana Popescu s-a dus să-și facă cumpărăturile alimentare pentru săptămâna următoare, a realizat ceea ce îi tot explica Isărescu la televizor de nu pricepea nimic. Cu bani mai mulți în buzunar, cumperi marfă cu mult mai puțină.

Pe măsură ce prețurile continuă să crească, consumatorii adoptă diverse strategii de adaptare pentru a se descurca cu banii la supermarket, arată Ipsos și RetailZoom într-o analiză transmisă HotNews.ro

De la monitorizarea atentă a ofertelor promoționale și ajustarea porțiilor până la planificarea vizitelor la cumpărături și căutarea de alternative mai ieftine, consumatorii încearcă să se adapteze scumpirilor. Iar modul în care consumatorii se comportă în fața raftului e un semnal atât pentru producătorii de alimente, cât și pentru guvernanți și mai ales pentru Isărescu, în a cărui ogradă se află stabilitatea prețurilor.

O analiză combinată a datelor de vânzări realizată de RetailZoom și a rezultatelor unui sondaj Ipsos realizat recent relevă informații valoroase cu privire la acțiunile specifice pe care consumatorii le-au întreprins pentru a atenua impactul creșterii prețurilor. Această analiză oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare a strategiilor de adaptare adoptate de consumatori în diverse categorii de produse.

Coșul de cumpărături este ajustat întâi de toate prin reduceri de volume pentru produsele alimentare și de îngrijire a casei, urmate de produsele de îngrijire personală. Descreșterile cantităților cumpărate la începutul anului 2023 (ianuarie-mai) au fost cu -3% mai mici față de vânzările înregistrate la începutul anului 2022 (aceeași perioadă).

Un context inflaționist cu (încă) două cifre

Rata inflației în România a fost de 9,4% în luna iulie, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Inflația a scăzut în mod constant în ultimele luni, de la un vârf de 16,8% în noiembrie 2022.

Alimentele continuă să se afle în topul scumpirilor, cu 18%, urmate de servicii, cu 11,5%.

Cele mai mari creșteri de prețuri în rândul produselor alimentare, comparativ cu iunie 2022, au fost înregistrate la zahăr (55%), cartofi (32%), unt (31%) și ouă (29%).

În aceste condiții, complicate și de discuțiile între comercianții cu amănuntul și guvern cu privire la limitarea în mod voluntar a marjelor comerciale la alimentele de bază pentru o perioadă de 3 luni, Ipsos și RetailZoom au realizat o analiză cu privire la cum se reflectă aceste creșteri de prețuri în coșul de consum și în percepția consumatorilor.

Cumpărăturile cantitative (în bucăți) realizate în primele 5 luni ale anului 2023 (ianuarie-mai) din lanţurile internaţionale de comerț modern au scăzut mai accentuat față de ultimele 5 luni din 2022 (-10%).

Implicit, acest parcurs ne arată o ajustare progresiv descrescătoare a bugetelor românilor pentru cumpărăturile realizate din lanțurile internaționale de retail. Chiar dacă unele dintre scăderile mai mari sunt justificate de sezonul diferit inclus în comparație, anumite categorii de produse non-sezonale își mențin evoluția descrescătoare prin comparație cu aceeași perioadă a anului anterior. Dintre acestea, în topul scăderilor constante față de perioada ianuarie-mai 2022 amintim: zahărul (-36%), conservele de carne (-33%), mălaiul (-24%), uleiul de consum (-28%) și sucul de tip ice tea (-12%).

Grupele de produse ce scad cel mai mult în opțiunile românilor pentru achizițiile din lanțurile mari de magazine pentru începutul acestui an (ianuarie-mai 2023), prin comparație cu ultimele 5 luni ale anului 2022 sunt evidențiate în graficul de mai jos.

Dintre acestea, uleiul și margarina, băuturile alcoolice și produsele de băcănie au avut scăderi mai accentuate și față de prima parte a anului 2022 (ianuarie-mai), demonstrând astfel un comportament de restrângere a cumpărăturilor, ce este cumva consolidat spre reducere și renunțare sau, posibil, parțial mutat către alte canale de achiziție (engros-uri sau piețe, ori direct de la producători).

Reducerea consumului, din perspectiva populaţiei

Sondajul în rândul consumatorilor a evidențiat mai multe strategii de adaptare ca răspuns la creșterile de prețuri. Iată care sunt constatările semnificative:

• 1. Priorități esențiale: 48% dintre respondenți au declarat că au renunțat la anumite produse alimentare pentru a compensa creșterile de preț, ceea ce indică o concentrare strategică asupra articolelor esențiale mai degrabă decât asupra achizițiilor de răsfăț.

• 2. Mese la domiciliu: 43% dintre participanții la studiu au declarat că nu mai comandă mâncare cu livrare la domiciliu, optând pentru pregătirea meselor acasă în scopul de a economisi bani.

• 3. Sacrificarea gustărilor și băuturilor: Un procent considerabil de 41% dintre consumatori au renunțat la gustările optionale, de răsfăț, la băuturile zaharoase și la cafea pentru a-și reduce cheltuielile generale.

• 4. Îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii: 40% dintre respondenți au renunțat la achiziționarea de îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii, acordând prioritate cheltuielilor esențiale în detrimentul achizițiilor discreționare.

• 5. Electronice și dispozitive mobile: 38% dintre participanți s-au abținut de la cumpărarea de gadgeturi electronice, aparate de uz casnic și telefoane mobile pentru a-și gestiona mai eficient bugetul.

• 6. Ajustarea călătoriilor: Ca răspuns la creșterile de prețuri, 37% au renunțat la călătoriile internaționale, iar 26% au redus sau au eliminat vacanțele interne.

• 7. Considerații privind asigurările: 23%, respectiv 21% dintre respondenți și-au ajustat asigurările de viață sau de sănătate pentru a se adapta la constrângerile bugetare.

• 8. Ajustări suplimentare: Un procent mai mic de consumatori au făcut alte schimbări, cum ar fi renunțarea la produsele de îngrijire personală și cosmetice (21%), precum şi anularea abonamentelor medicale sau de televiziune (20% și, respectiv, 8%).

Ce rol au promoțiile în ajustarea bugetelor de cumpărături?

Orientarea spre o recalibrare a bugetelor de cumpărături pentru produse de larg consum este evidențiată în rapoartele de vânzări din retail prin faptul că ponderea achizițiilor în promoție a crescut semnificativ față de anul trecut – de la 20.5% în medie pentru 2022 la 24% din total valoare vânzări pentru al doilea trimestru din 2023.

Atât cumpărătorii, cât și retailerii, alături de producători, au început să acorde o atenție mai mare produselor aflate la promoție – chiar dacă promoțiile nu înseamnă neapărat prețurile cele mai mici, reducerile și-au recăpătat o poziție importantă în bugetul de cumpărături.

Strategii de adaptare

Studiul a arătat comportamentul consumatorilor de a folosi diverse strategii de adaptare pentru a gestiona impactul creșterii prețurilor. Aceștia monitorizează îndeaproape promoțiile (55%), folosesc cantități mai mici de produse (32%) și urmează listele de cumpărături (31%) pentru a face alegeri mai economice.

În plus, consumatorii congelează unele produse alimentare (30%), caută cele mai ieftine opțiuni (27%) și își ajustează cantitatea de cumpărături (24%). Unii consumatori explorează, de asemenea, magazine alternative (21%) și optează pentru achiziții la bax (21%) sau în vrac (18%) pentru a economisi bani. Aceste strategii reflectă efortul lor de a prioritiza achizițiile esențiale și de a face ca bugetele lor să se întindă mai mult.

În străinătate, șefii marilor producători spun că în trimestrele următoare vor ieftini produsele, scrie Financial Times (poate necesita abonament). Directorul executiv al Kraft Heinz , le-a oferit o oarecare asigurare consumatorilor că prețul unor produse, cum ar fi brânza cremă Philadelphia și ketchup-ul de roșii Heinz vor înceta să mai crească.

După ce au crescut prețurile pentru a transfera cumpărătorilor inflația materiilor prime, a costurilor energiei și a forței de muncă, unele dintre cele mai mari companii de bunuri de larg consum din lume au semnalat că ar putea fi gata să renunțe la noi scumpiri

La Nestlé, directorul executiv Mark Schneider a spus că firma- care produce Nespresso și KitKats – va încetini creșterea prețurilor în a doua jumătate a anului.