Cum si-a numit puterea oamenii in functii diplomatice, de la Nastase, la Tariceanu, Basescu si Boc

Numirea fostului consilier de stat, Cynthia Curt, in functia de consul general la Barcelona, a starnit reactii puternice, presa acuzandu-l pe Emil Boc ca isi pozitioneaza apropiatii in functii sus puse. Numirea in functia de consul a Cynthiei Curt este doar ultima dintr-o serie de numiri controversate de consuli facute de guvernele care s-au perindat pe la putere. Baconschi l-a numit consul general la Marsilia pe jurnalistul Ioan T. Morar; Adrian Nastase l-a numit consul general la Los Angeles pe fostul sau purtator de cuvant, Claudiu Lucaci; C.P. Tariceanu a pus-o consul general la Sevilla pe fostul deputat PNL Monica Stirbu (la baza inginer zootehnist).

De-a lungul guvernarilor de la Palatul Victoria, doua aspecte au ramas neschimbate: toti au pledat pentru intinerirea si profesionalizarea corpului diplomatic si toti au recurs la numiri diplomatice preferentiale sau pe criterii politice.

Premierul Emil Boca numit-o pe fostul consilierul de stat pe probleme juridice in cadrul Guvernului, Cynthia Carmen Curt, in functia de consul general al Romaniei la Barcelona in locul lui Radu Ionescu, al carui mandat de patru ani a expirat.

Cynthia Curt

Foto: Agerpres

Cynthia Curt detine in prezent si functia de presedinta a Consiliului National de Integritate (CNI) din 2010. Curt este membra a CNI din partea grupului PDL de la Senat.

Inainte de a fi consiliera in guvernul Boc, Cynthia Curt a lucrat ca asistent universitar in cadrul Facultatii de Stiinte Politice si Administrative a Universitatii Babes-Bolyay din Cluj, catedra condusa de Emil Boc. In perioada decembrie 2005-martie 2008, a fost subprefect de Cluj, iar din ianuarie 2009 a devenit consilier de stat in cadrul Executivului.

Curt a absolvit dreptul la Cluj, tot in acest domeniu obtinandu-si si masteratul. In 2007 a obtinut doctoratul in stiinte politice, specializarea relatii internationale cu o teza de doctorat despre bicameralismul romanesc.

Pe langa Curt, a mai fost numit Gheorghe Nicolae Pahonea in functia de consul general la Sankt Petersburg, Rusia. Nicolae Pahonea a fost, incepand cu 6 iunie 2003, insarcinatul cu afaceri al Romaniei la Minsk, Belarus. (Sursa)

Ce spun vocile din MAE: Curt nu va duce o viata linistita la Barcelona

Mai multe voci din cadrul aparatului diplomatic al MAE sustin ca postul obtinut de fosta consiliera guvernamentala Cynthia Curt nu este deloc unul usor, postul de consul general al Romaniei la Barcelona implicand in volum de munca foarte mare raportat cu alte consulate din tari unde numarul de romani este destul de redus.

Aceleasi voci sustin ca sunt multe persoane cu vechime in MAE si cu destula experienta care nu doresc sa ajunga la consulatele Romaniei din tari ca Spania, Italia sau Moldova, acolo unde numarul romanilor este foarte mare, si ca mai degraba tintesc sa obtina posturi comode la consulate de genul celor din America de Sud sau din Africa.

Supararea celor care activeaza in consulatele „aglomerate” ale Romaniei vizeaza si remuneratia pentru volumul de munca. De exemplu, un consul castiga egal chiar daca e la Consulatul de la Rio, Buenos Aires, Bruxelles sau Madrid, adica fie ca are pe zi 200 de persoane la ghiseu, fie ca are 1-2 pe saptamana, remuneratia este la acelasi nivel.

Numirile apropiatilor, o practica comuna a primilor ministri care s-au perindat la Putere

Guvernul Boc a mai facut recent unele numiri de consuli criticate in mass-media. In septembrie 2010, Ministrul de Externe,Teodor

Ioan T. Morar

Foto: Agerpres

Baconschil-a numit pe jurnalistulIoan T. Morar la functia de consul general al Romaniei la Marsilia, in locul lui Cornel Alecse.

In februarie 2007, Ioan T. Morar publica in Cotidianul un articol in care contesta vehement nominalizarea jurnalistului Gabriel Stanescu pentru postul de consul pe probleme culturale, tot la Marsilia (despre acest caz puteti citi mai jos). Intrebat despre trimiterea sa la Marsilia, Morar spunea in septembrie 2010, intr-un interviu pentru HotNews.ro, ca argumente in favoarea nominalizarii sunt opera literara, activitatea jurnalistica, seriozitatea si valorile de dreapta pe care le impartaseste impreuna cu cei care l-au nominalizat.

„Un lucru e bun in numirea asta. Nu ne va face tara de ris, pentru ca va trece total neobservat si nu va obosi autoritatile marsiliene cu initiativele sale de promovare culturala„, scria in 2007 Ioan T. Morar in articolul „Jurnalistii lui Tariceanu” despre tentativa guvernului liberal de a-l transforma pe Gabriel Stanescu in diplomat.

Potrivit revistei Kamikaze, desi ar fi trebuit sa ocupe postul de consul general la Marsilia de la inceputul anului, Ioan T. Morar inca nu s-a prezentat la Consulat.

In iunie 2010, Presedintele Romaniei,Traian Basescu, l-a nominalizat pe postul de ambasador al Romaniei la Vatican, pe consilierul sau pentru culte, Bogdan Tataru Cazaban, despre care presa a scris ca nu are experienta diplomatica.

In 2007, premierul de atunci, Calin Popescu Tariceanu l-a numit pe jurnalistulGabriel G. Stanescu, fost director al ziarului „Gardianul” si autorul sintagmei „licuriciul cel mare”, in functia de consul pe probleme culturale la Marsilia.

La acel moment, in presa se scria ca in calitate de director al ziarului „Gardianul” – publicatie manageriata o perioada in timpul mandatului sau si de Sorin Rosca Stanescu – Gabriel Stanescu s-a remarcat printr-o serie de editoriale extrem de acide la adresa presedintelui Traian Basescu. Intr-un editorial din noiembrie 2005, Stanescu vorbea despre faptul ca Basescu a optat in cazul legaturilor diplomatice cu Casa Alba pentru o „relatie felationara cu „licuriciul cel mare””.

„Surse apropiate MAE au declarat ca Stanescu a incercat cu mai mult timp in urma sa obtina un post in minister, in centrala sau la misiunile din strainatate, insa in prima faza s-a lovit cel putin de un refuz„.

Monica Stirbu

Foto: Agerpres

Tot in 2007, tot premierul Calin Popescu Tariceanu a numit-o pe Monica Stirbu, fost deputat PNL drept consul general al Romaniei la Sevilla. Inainte sa fie numita consul la Sevilla, Stirbu si-a dat demisia din Parlament, unde a stat ca deputat timp de doi ani, dupa ce in iunie 2005 intrase pe locul eliberat de un alt deputat demisionar, Octavian Claudiu Radu. Ca deputat, in cei doi ani de mandat, a luat cuvantul de 4 ori si a vorbit in total 3 minute si 52 de secunde.

Despre Monica Stirbu, la baza inginer zootehnist, s-a scris in presa vremii ca nu stia limba spaniola la acea data si ca in CV-ul personal nu avea nici o experienta diplomatica.

„Oricum, fostul deputat PNL recunoaste ca prietenii politici au ajutat-o sa ajunga consul in Spania. „Mi-am dorit dintotdeauna sa ajung in Spania. As fi vrut sa ajung inca din 1996. Atunci insa, eram prea „mica” din punct de vedere politic si profesional„, declara Stirbu intr-un articol din Cotidianul.

In presa tablodia s-a scris despre Monica Stirbu ca ar fi avut o relatie extraconjugala cu un referent principal de specialitate, Florin Marian Palade, in varsta de 24 de ani.

Claudiu Lucaci

Foto: Agerpres

In aprilie 2003, primul-ministru de atunci, Adrian Nastase si-a numit purtatorul de cuvant, Claudiu Lucaci, fost redactor la TVR, in functia de consul general al Romaniei la Los Angeles, SUA. (Sursa) In acest post, Lucaci a fost precedat de Mihai Bujor Sion, fost membru al staffului prezidential in primul mandat al domnului Iliescu.

Cazul lui Lucaci este aproape identic cu cel al unui alt predecesor al sau la consulatul din Los Angeles, Eugen Serbanescu, si el fost purtator de cuvant al Guvernului, dar in perioada Victor Ciorbea, „exilat” la consulatul din New York si apoi la cel de pe coasta de Vest, din Los Angeles, scria Adevarul in 2003.

Mai multe despre promovarile si numirile din Cabientul Nastase puteti citi aici.

Profesionalizarea corpului diplomatic – o problema mereu amintita, dar tot timpul ignorata de cei care au ajuns la putere

Despre profesionalizarea corpului diplomatic, adica introducerea in corpul diplomatic de oameni pregatiti, cu experienta profesionala si cu studii in domeniul diplomatiei, s-a pomenit de fiecare data cand o noua guvernare ajungea la putere, insa niciodata nu s-a pus efectiv in aplicare o astfel de strategie.

Citim, de exemplu, in presa din 2004, cum Ion Iliescu „la preluarea mandatului (n.r. de presedinte al Romaniei)” impreuna cu ministrul de externe „isi faceau un titlu de glorie din intinerirea si profesionalizarea corpului diplomatic„, dar ca „acest lucru nu s-a intimplat decit cu rare exceptii„.

„Diplomatia a devenit un loc de refugiu pentru cei care nu au mai incaput pe listele electorale ale PSD, transformindu-se intr-un cimitir al elefantilor, un loc in care au ramas dinozaurii acestui corp profesional. (…) intinerirea si profesionalizarea corpului diplomatic a insemnat numirea unor oameni in pragul pensiei sau care nu au mai prins un loc de demnitar in tara (Liviu Maior, Caius Traian Dragomir, Neagu Udroiu, Tudorel Postolache, Gelu Voican Voiculescu, Victor Chiujdea).”

In 2008, Premierul de atunci, Calin Popescu Tariceanu le-a transmis diplomatilor, cu ocazia Reuniunii anuale a diplomatiei romane, ca sprijinul acordat de Executiv pentru profesionalizarea activitatii diplomatice, pentru modernizarea serviciului consular si pentru cresterea salariilor diplomatilor este „substantial”. (Sursa)

In 2005, ministrul roman de Externe, Mihai Razvan Ungureanu, facea intr-o conferinta de presa, o „disectie publica” a ministerului pe care il conduce si a enumerat prioritatile mandatului sau in MAE – depolitizarea ministerului, profesionalizarea angajatilor, o noua organigrama, care va avea ca rezultat reducerea functiilor de conducere, atingerea noilor standarde profesionale din statele UE.

Mai recent, fostul premier Adrian Nastase, critica decizia Guvernului Boc de a-l numi pe jurnalistul Ioan T. Morar consul general la Marsilia si avertiza ca „lipsa de profesionalism in diplomatie ne va costa scump„, recunoscand totusi ca „toate guvernarile de pana acum au avut momente in care au gresit acordand functii publice unor persoane pentru legaturile lor politice sau pentru simpatiile lor„.