Dan Bucșa: Programele electorale nu conțin Capitolul 1: Cum trecem de Covid?/ Avem un partid care a pus totul pe MFP, dar nu face partea de comunicare și cea medicală, iar celălalt a livrat toată vara teorii ale conspirației

Programele electorale publicate mi se par o frumoasă fantezie pentru că ele nu conțin Capitolul 1: „Cum trecem de Covid?”, susține Dan Bucșa, economist-șef pentru Europa Centrală și de Est în cadrul UniCredit Bank Londra. “Care este soluția partidelor mari din România să trecem de Covid? Dacă nu trecem de Covid, nu vor mai avea pentru cine investi, respectiv nu vor mai avea pe cine taxa. Depinde care este partidul despre care vorbim. Toți promit, dar care este, cum se ajunge la sistemul ăsta?”, a spus el.

Declarațiile foarte pe scurt:

• Sunt trei piloni: ajutor financiar, comunicare și sistem medical de protecție împotriva crizei
• România a făcut mai mult decât și-ar fi permis pe partea fiscală ca să compenseze cumva că ceilalți doi piloni nu prea există.
• Economia are nevoie de un sistem eficient de depistare, urmărire și izolare a infecțiilor.
• Există pericolul unui nou val de concedieri înainte de sfârșitul anului și încă unul dacă programele de sprijin nu vor fi menținute și în 2021. România are, pe lângă asta, problema populismului fiscal.
• Ceea ce face Parlamentul în acest moment sunt creșteri comparabile cu 2008 și o subminare a economiei României, fără niciun fel de bază de calcul.
• Nu poate o țară de dimensiunea Ungariei sau României să stea tot timpul în salarii mici.
• Trebuie să se gândească care este pasul următor, la ce industrie trece în așa fel încât să-și permită o creștere de salarii, a bunăstării populației și firmele care plătesc salariile să-și permită salarii mai mari.
• La noi, după cum știți, nu există niciun plan.
• Scenariul meu de bază este că nu vom ajunge la o creștere de 40% a pensiilor. Pentru aceasta ar fi nevoie ca alegerile să aibă loc pe 6 decembrie.

Potrivit acestuia, avem un partid de guvernământ care vorbește normativ, fără să explice sectorului privat ce trebuie să facă, un partid care a pus totul pe partea financiară: Ministerul Finanțelor trebuie să livreze tot, dar în rest partea medicală și de comunicare nu se face.

„Avem celălalt partid, care este oarecum în opoziție, dar cu majoritate parlamentară, care ne-a livrat o vară de teorii ale conspirației. Poate acum, pentru alegeri, partidele mari din România, toate cele care se vor parlamentare, poate ne dau un plan de trecere peste pandemie, după care vorbim despre investiții, unde să fim cu taxarea, ce ne dorim de la țara asta”, a explicat economistul UniCredit Bank Londra.

Mai mult pe partea fiscală, pentru că lipsesc ceilalți piloni

„Politica fiscală este folosită în acest moment la capacitate maximă. Nu cred că ar putea să fie folosită mai mult decât este. Vorbeam de cei trei piloni: ajutor financiar, comunicare și sistem medical de protecție împotriva crizei. (click pentru detalii). România are doar primul pilon. Are pilonul financiar. Nu are pilonul de comunicare eficient și pilonul de testare, urmărire și izolare așa cum ar trebui să fie pentru a controla pandemia”, susține el.

• România a făcut mai mult decât și-ar fi permis pe partea fiscală ca să compenseze cumva că celelalte două nu prea există.

• Ministerul Finanțelor nu a avut de ales, ținând cont că ceilalți piloni nu că au lipsit, dar sunt mai ineficienți.

„Toate tipuri de cheltuieli bugetare au crescut în România ceea ce e anormal într-o recesiune. De obicei, în recesiune investițiile scad abrupt în România. De data aceasta nu au scăzut. Sper să rămână această schimbare. Sper ca cheltuielile de capital să se păstreze și anul viitor destul de mari. Sunt bani europeni care ar putea să fie folosiți pentru a acoperi o parte mai mare din investiții”, a explicat Dan Bucșa.

Ideea amânării alegerilor nu este bună

„Scenariul meu de bază este că nu vom ajunge la o creștere de 40% a pensiilor. Pentru aceasta ar fi nevoie ca alegerile să aibă loc pe 6 decembrie”, spune economistul.

• Dacă ne uităm la Australia, ideea că amânăm alegerile până în martie nu prea e bună. Australia a avut un vârf al epidemiei exact în ceea ce la noi ar înseamna în februarie – martie. E puțin probabil, dacă vedem ce s-a întâmplat în Australia, că decembrie va arăta mai prost decât februarie – martie. Poate dacă se schimbă lucrurile masiv și România va avea un sistem de testare, urmărire și izolare mult mai bun în 3 luni… Eu, personal, mă îndoiesc.

• Economia are nevoie de un sistem eficient de depistare, urmărire și izolare a infecțiilor. Este implementat în acest moment în câteva țări, nu cu cel mai mare succes posibil: Finlanda, Germania, Irlanda, Italia. Tot e mai bine decât ce avem noi în acest moment.

Problema populismului fiscal

„Există pericolul unui nou val de concedieri înainte de sfârșitul anului și încă unul dacă programele de sprijin nu vor fi menținute și în 2021. România are, pe lângă asta, problema populismului fiscal”, explică Bucșa.

• Ceea ce face Parlamentul în acest moment sunt creșteri comparabile cu 2008 și o subminare a economiei României, fără niciun fel de bază de calcul.

• Articolul 138 din Constituție spune că cheltuielile noi nu pot fi făcute dacă nu există sursă de finanțare. Eu sper că Curtea Constituțională va citi acel articol din Constituție.

• Dacă scăpăm de problema asta a populismului electoral, avem o șansă ca economia să înceapă să-și revină din trimestrul al doilea mai puternic. Nu-i neapărată nevoie să avem recesiune în trimestrul IV și în T1. S-ar putea că economia să se târască, să-și revină mult mai greu, creșterile anuale să fie mici.

Nu poate o țară de dimensiunea României să stea tot timpul în salarii mici

„Pierderea de competitivitate din România a venit în principal din faptul că salariile au crescut mai repede decât productivitatea muncii. Nu spun că salariile au crescut prea repede, ci că productivitatea nu a crescut suficient de repede”, a spus Bucșa.

• Dacă ne uităm la vecini, salariile cresc repede și în Bulgaria, Ungaria, Cehia. Pentru că salariile cresc atât de repede, țările astea au încercat să aducă investiții mult mai multe decât noi.

• Nu o să vă zic de unguri ce listă de investiții potențiale au: este enormă, undeva la 25 de miliarde de euro în următorii 5 ani. Probabil unele dintre ele vor fi amânate. Vorbim de o economie care este 60% din economia României. Diferența este enormă.

• După cum spunea un celebru secretar de stat ungur: Ungaria este o țară prea mică să plătească salarii mici.

„Nu poate o țară de dimensiunea Ungariei sau României să stea tot timpul în salarii mici. Trebuie să se gândească care este pasul următor, la ce industrie trece în așa fel încât să-și permită o creștere de salarii, a bunăstării populației și firmele care plătesc salariile să-și permită salarii mai mari. Adică să producă ceva cu valoare adăugată mai mare. La noi, după cum știți, nu există niciun plan”, a explicat el.

• Carantina generalizată este, în continuare, puțin probabilă dar vedem țări care au intrat în carantină generalizată.

• Trimestrul 4 va fi dificil. S-ar putea să fie mai slab decât trimestrul 3. Trimestrul 1 depinde de cum va arăta al doilea val al pandemiei. Din punctul nostru de vedere, nu va arăta bine.