De ce a provocat rezultatul alegerilor din Olanda furie în Grecia

Mass-media din Grecia a reacționat negativ la vestea câștigării alegerilor din Olanda de către Partidul Libertății condus de Geert Wilders, amintind de modul în care acesta a criticat dur Republica Elenă în timpul crizei datoriilor suverane, relatează Euractiv.

Partidul Libertății și-a asigurat 37 de mandate la alegerile de miercuri pentru legislativul olandez, urmat de alianța de stânga condusă de fostul comisar european Frans Timmermans (25 de mandate), Partidul Popular pentru Libertate și Democrație – partidul fostului premier Mark Rutte (24 de mandate) – și formațiunea creștin-democrată Noul Contract Social (20 de mandate).

Deși analiștii consideră că șansele lui Wilders de a forma un guvern sunt reduse, perspectiva ca acesta să devină noul prim-ministru al Olandei a fost pe larg criticată de presa elenă și a stârnit furie pe rețelele de socializare din țară.

Mass-media din Grecia a amintit cu precădere de un incident din iunie 2011, când țara se afla în mijlocul unei crize bugetare fără precedent și tocmai fusese salvată de un „bailout”.

Gestul lui Wilders care i-a înfuriat pe greci

Wilders, care și-a exprimat opoziția față de orice fel de plan de salvare a economiei elene de către UE, a mers atunci în fața ambasadei Greciei din Haga alături de un parlamentar al său, fotografiindu-se cu o pancartă pe care era afișată o bancnotă de 1.000 de drahme.

El a cerut atunci Greciei să revină la fosta sa monedă națională și să abandoneze euro. El a sugerat de asemenea ca țara să părăsească Uniunea Europeană.

Presa din Grecia a amintit acum și de comentarii controversate făcute de Wilders ani mai târziu, în 2017, când a afirmat că grecii au „trișat” și au cheltuit bani pe „ouzo (n.r. băutura alcoolică tradițională a Greciei) și souvlaki” și apoi au cerut împrumuturi de la UE.

Majoritatea televiziunilor și ziarelor elene l-au descris ca fiind „anti-grec”, susținând că el și-a construit cariera politică pe baza criticilor la adresa țării, înainte ca criza migranților din 2015 să îi ofere platforma anti-imigrație pentru care a devenit mult mai cunoscut mai târziu.

Sentimente asemănătoare au fost împărtășite și pe rețelele de socializare, numeroși greci amintindu-și cum Wilders s-a opus ca Olanda să primească orice fel de refugiați tocmai când țara lor se confrunta cu cea mai gravă criză a sa privind migrația din secolul XXI.