De ce avem nevoie de un sistem de sănătate rezilient? Soluții pentru reformarea sistemului sanitar

Provocarea de sănătate publică determinată de recenta pandemie de COVID-19 a demonstrat că sistemele de sănătate și Guvernele au nevoie să-și adapteze modul de lucru la noile condiții socio-economice globale și naționale. Provocările actuale necesită strategii pragmatice pe termen scurt, mediu și lung la nivelul politicilor publice de sănătate.

Încă dinaintea declanșării acestei pandemii, românii cereau ca Sănătatea să devină o prioritate pentru Guvern. Potrivit studiului „Sănătatea ca prioritate în România”, realizat în octombrie 2019 de ISRA Center și Coaliția Votez pentru Sănătate, 99% dintre românii din mediul urban considerau că sănătatea ar trebui să fie o prioritate pentru Guvern și autorități (*), iar 86% credeau că standardele europene de tratament sunt inaccesibile în România. Finanțarea, investițiile și lipsa unor dotări moderne sunt principalele lipsuri ale sistemului de sănătate, în opinia respondenților.

Criza din acest moment reprezintă un punct de inflexiune pentru sistemele de sănătate, iar la nivel mondial experții vorbesc de construirea unor sisteme de sănătate reziliente, capabile să facă față provocărilor sanitare dar și celor economice.

Într-o țară ca România, aflată la coada clasamentelor europene în privința procentului din PIB alocat sănătății și în topuri în privința deceselor din boli prevenibile și tratabile, sistemul de sănătate are nevoie mai mult ca oricând de investiții reale în infrastructură, de resurse umane și de acces la soluții de ultimă generație de tratament și prevenție.

Într-o țară aflată pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește accesul pacienților la medicamente inovatoare (timpul mediu de la aprobarea unui nou medicament de Agenția Europeană a Medicamentului până la accesul pe piața din România, fiind de aproape 4 ani), într-o țară în care mii de medicamente au dispărut în ultimii ani din cauza unor prețuri nesustenabile din punct de vedere economic și a unor taxe împovărătoare aplicate mediului privat, este nevoie de un sistem de rambursare coerent și predictibil, o promisiune care a fost asumată de majoritatea Guvernelor din ultimii ani, în primul rând în fața milioanelor de pacienți români.

Un sistem de sănătate rezilient este acela care poate asigura și menține o calitate înaltă a serviciilor de sănătate prin accentul crescut pus asupra prevenției, prin accesul la opțiuni terapeutice eficace, prin flexibilitate în utilizarea capacității spitalelor și prin abilități de mobilizare a resurselor pe timp de criză.

Parteneriat pentru Reformarea Sistemului: Plan Național de Cancer, Prevenție în Diabet și Tele-medicină

Industria farmaceutică a demonstrat o mobilizare fără precedent în timpul pandemiei COVID-19, sprijinind sistemele de sănătate prin donații și programe de susținere și demarând proiecte majore de cercetare pentru soluții de diagnostic, tratamente și vaccinuri.

Ca partener constat în această luptă, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) susține că un dialog structurat despre sănătate – văzută ca o oportunitate strategică și o investiție în viitor – este absolut necesar, prin implicarea principalelor părți interesate (Guvern, mediul universitar, companiile farmaceutice, de echipamente medicale, industria IT, etc).

Printre măsurile propuse de ARPIM se numără crearea unui Consiliu Strategic al Inovației în Sănătate, care să propună planuri de acțiuni pe următorii 5 ani și să elaboreze planul de țară în domeniul inovației medicale; implementarea unui plan Național de Cancer, care să includă definirea traseului pacienților pentru primele 5 cancere ca și mortalitate. În plus, printre măsurile urgente, identificate în timpul crizei COVID-19, este implementarea Strategiei Naționale de e-health, prin recunoașterea și definirea consultației de tele-medicină (la distanță) de Colegiul Medicilor, reglementarea modalităților de decontare și crearea registrelor pentru primele 5 patologii ca mortalitate în România.

Nu în ultimul rând, ca fondatori ai Forumului Român de Diabet, susținem aprobarea și implementarea Legii Prevenției în Diabet, aflată acum în dezbatere la Camera Deputaților. Aceasta va crea cadrul necesar derulării unor acțiuni concrete de prevenție a diabetului la nivel național, care vor contribui pe termen mediu și lung la îmbunătățirea stării de sănătate a persoanelor predispuse la diabet, precum și la depistarea precoce a bolii și tratarea acesteia încă din stadii incipiente.

Accesul la medicamente noi trebuie să rămână o prioritate, prin reglementarea unui sistem de rambursare constant și predictibil. În 2020, până în prezent, doar 31 de molecule noi au fost incluse în lista medicamentelor compensate și gratuite, destinate pacienților cu boli cardiace cronice, afecțiuni oncologice, hepatice cronice și ciroze, afecțiuni oftamologice, boli endocrine, colagenoze majore care sunt tratați în cadrul programelor naționale de oncologie, de boli neurologice, diabet zaharat, de diagnostic și tratament pentru boli rare și sepsis sever. Alte zeci de medicamente salvatoare de vieți așteaptă includerea în lista celor compensate.

Un articol semnat de Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM

(*) Conform studiului realizat de ISRA Center pentru Coaliția „Votez pentru sănătate”, Octombrie 2019

SONDAJ