De ce nu scad emisiile de CO2 mai mult în timpul unei carantine globale?

În jur de patru miliarde de oameni sunt în carantină în lume pentru a ajuta la prevenirea răspândirii pandemiei COVID-19. Date fiind restricțiile semnificative și mobilitatea redusă, scăderea emisiilor gazelor de seră la nivel global ar putea fi mai puțin semnificativă decât ne-am aștepta, notează Scientific American.

Analiștii se așteaptă ca emisiile să scadă cu mai mult de 5% în 2020, cea mai mare reducere anuală înregistrată vreodată. Însă tot nu ar atinge nivelul de 7,6% cu care oamenii de știință spun că este nevoie să scadă în fiecare an pentru următorul deceniu pentru a opri temperaturile la nivel planetar să urce cu mai mult de 1,5 grade Celsius.

„Dacă prezumi un declin proporțional între Produsul Intern Brut și emisii, ceea ce se simte ca o catastrofă în economie, în cazul emisiilor ar reprezenta o reducere modestă comparativ cu unde trebuie să ajungem”, a afirmat Trevor Houser, care conduce cercetarea în domeniul climatic și energetic la Rhodium Group, o companie de cercetare.

Atunci de ce nu indică prognozele o scădere mai mare în nivelurile de CO2 în timpul uneia din cele mai mari catastrofe economice din timpul unei vieți umane?

Dacă măsurile de carantină continuă până la sfârșitul anului, scăderea emisiilor ar putea depăși prognozele

Carbon Brief a analizat impactul asupra emisiilor a măsurilor luate în China la începutul anului. Website-ul a concluzionat că nivelul emisiilor a scăzut cu 25% pe o perioadă de patru săptămâni începând cu 3 februarie. Nivelul acestora a început însă să crească înapoi odată cu revenirea la normalitate a vieții în China.

În Statele Unite emisiile au fost probabil cu 15-20% mai mici între 15 martie și 14 aprilie comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unui raport recent publicat de Rhodium.

Așadar de ce nu sunt reflectate aceste reduceri substanțiale și în prognoza anuală? Majoritatea analiștilor presupun că activitatea economică își va reveni în a doua jumătate a anului, crescând și nivelul emisiilor. Fondul Monetar Internațional care a prognozat o contracție cu 3% a economiei globale în acest an, anticipează o revenire în a doua jumătate a lui 2020.

Pare tot mai probabil că unele măsuri de carantină ar putea persista în anumite părți ale lumii pe parcursul lui 2020. Dar chiar și cu acestea, o reducere în nivelul emisiilor care să se apropie măcar de cea văzută la începutul anului ar fi șocantă.

Spre deosebire de recesiunile anterioare, transporturile sunt în spatele scăderii emisiilor

În mod normal într-o recesiune e de așteptat ca scăderea nivelului CO2 să fie asociată cu un declin în producție și transportul de mărfuri, potrivit lui Trevor Houser de la Rhodium. Aproape opusul a avut loc în acest an.

Transportul de mărfuri a rămas constant, iar producția industrială a scăzut lent. După cum amintesc cei de la Carbon Brief, în Beijing a fost înregistrată o zi cu smog sever în timpul carantinei din China.

Multe fabrici de prelucrare a oțelului și centrale pe bază de cărbune au continuat să funcționeze, deși adesea la un nivel redus.

În schimb, scăderea record a transporturilor de suprafață este principalul factor în scăderea emisiilor globale.

Rystad Energy, o companie de consultanță norvegiană din domeniul petrolier, estimează că nivelul traficului a scăzut pe fiecare continent populat. Acesta s-a diminuat cu 54% în Marea Britanie, 36% în Statele Unite și 19% în China.

Între timp, transportul aerian a scăzut cu 40% în cele 12 săptămâni de când China a anunțat primele 500 de cazuri COVID-19. În Europa 9 din 10 zboruri au fost anulate ducând la o prăbușire istorică a cererii pentru petrol.

Apetitul global pentru combustibil de avion va scădea probabil cu 65% în aprilie și mai, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În Statele Unite cererea pentru benzină în cele patru săptămâni de dinainte de 17 aprilie au scăzut cu 41% raportate la aceeași perioadă din 2019.

Agenția Internațională pentru Energie (IEA) estimează că nivelul cererii benzinei a scăzut cu 11 milioane de barili zilnic în luna aprilie, un record istoric, și va continua să scadă cu 10 milioane de barili zilnic în luna mai.

Cu toate acestea, economia globală consumă în continuare mult petrol. IEA se așteaptă ca nivelul de consum zilnic să rămână în jur de 76,1 milioane într-o singură zi în al doilea trimestru al anului.

Numărul ilustrează cât de dependentă de petrol este economia globală. Mașinile și avioanele pot rămâne parcate în masă, dar consumul răspândit de petrol continuă.

„Această criză ne arată cât de dificilă va fi decarbonizarea economiei doar prin ajustări comportamentale”, precizează Houser.

Transporturile sunt o mare parte din puzzle-ul emisiilor, dar sunt doar o parte

Potrivit estimărilor Global Carbon Project, emisiile au crescut cu 0,6% în 2019. Transporturile reprezintă 20% din totalul emisiilor, cel rutier reprezentând în jur de jumătate din procentul respectiv.

„Este un număr mare, 80% sunt toate celelalte”, spune Rob Jackson, un profesor de la Universitatea Stanford, adăugând despre pandemie că „doar traficul s-a prăbușit, consumul de electricitate și gaze naturale au scăzut puțin și ele”.

Într-adevăr, emisiile de la folosirea cărbunelui doar în China depășesc nivelul de emisii din trafic la nivel global, excluzându-le pe cele datorate transportului aerian internațional și transportului de mărfuri. Cărbunele este responsabil de 40% din totalul emisiilor de CO2 la nivel global, mai mult decât orice alt combustibil.

Zeke Hausfather, director la departamentul de climă și energie al Breakthrough Institute, afirmă că pandemia subliniază nevoie de a face energie regenerabilă accesibilă economiilor în dezvoltare.

„Avem nevoie de o cantitate uriașă de tehnologie pentru a reuși decarbonizarea pe care lumea o dorește”, a declarat acesta. „Ceea ce se întâmplă în mod real cu schimbările climatice depinde de China și India, și nu vedem prea mult apetit de a sacrifica creșterea economică pentru a reduce emisiile”, a adăugat Hausfather.