De ce vara aceasta a fost una dintre cele mai groaznice pentru călătoria cu trenul
Vara și mai ales în zilele de week-end se văd și mai tare problemele din sistemul feroviar românesc: călătoria fără loc în vagoane etajate pe distanțe mari, imposibilitatea de a găsi bilete pe unele rute și aerul condiționat care, fie lipsește, fie nu face față. În plus, pe multe rute microbuzele sunt rare și scumpe, iar blocajele de pe cele mai aglomerate șosele fac ca alternativele la tren să fie prea puține. În articol puteți citi de ce în România este atât de neplăcut să călătorești cu trenul.
Până vor veni primele trenuri electrice noi, cel mai probabil în 2021, mai este mult de așteptat și, deși cam orice om care a luat trenul știe că sunt mari probleme, vara aceasta au fost amplificate de mulți factori.
Se știe de exemplu că CFR Călători are nevoie de 350 de vagoane în plus pe lângă cele 800 pe care le folosește, au fost modernizate câteva zeci, dar departe de necesar. Introducerea trenurilor sezoniere pentru Litoral a complicat criza: unele trenuri către Constanța sau Mangalia au și 11-13 vagoane, dar cele care circulă pe alte rute ajung să aibă două – trei și pe câteva sute de km.
Criza este cea mai gravă pe ruta Constanța – București – Brașov unde în această vară puteai să mergi la casa de bilete și să ți se spună că nu se mai dau nici măcar bilete fără loc pentru trenurile din următoarele ore. Mulți își iau biletul cu 2-3 săptămâni înainte pentru a fi siguri că au cu ce să meargă. Aglomerația continuă și în septembrie fiindcă se desfășoară programul ”Litoralul pentru totți”/
Brașov – Constanța este unul dintre puținele coridoare rapide – chiar și sub 5 ore pe 383 km – astfel că cererea este mare, mai ales că un astfel de drum poate dura și peste 7 ore cu mașina în week-end.
Cum trenurile ”non-sezoniere” au 3-5 vagoane și pe distanțe de 400 – 600 km, locurile nu sunt suficiente și foarte mulți merg în picioare, ca-n autobuz. Pasagerii care stau jos sunt în unele cazuri nemulțumiți de faptul că sunt atât de mulți oameni în picioare în jurul lor, însă mulți dintre cei fără loc fie nu au cu ce altceva să meargă, fie au abonament.
Câteva momente au constituit culmi ale aglomerației: vacanța de Sf Maria (15-18 august), festivalul Untold (1-4 august), festivalul Electric Castle (17-21 iulie), dar și Neversea (4-7 iulie).
De la jumătatea lui iulie CFR a introdus rezervarea obligatorie pe trenurile Regio dintre București și Brașov (rezervarea costă un leu). Cum prin sistemul electronic pot fi vândute 10-15% bilete fără loc rezervat față de numărul de locuri din tren, cei care vor să meargă la oră de vârf trebuie să-și ia bilet din timp.
Apoi, într-un vagon cu aproximativ 90 de locuri pot fi și peste 20 de oameni care stau în picioare iar instalația de aer condiționat nu face față. nu funcționează sau nu există. Un procent semnificativ de vagoane nu au instalații de aer condiționat, iar acest lucru este valabil și la operatori privați precum Transferoviar și Regio Călători.
Într-un vagon etajat
Din lipsă de vagoane, CFR Călători a pus pe rute lungi de trenuri IR precum Cluj – Galați sau București – Sibiu vagoanele etajate alb-albastre care sunt mult mai potrivite pentru rute mai scurte de sub 150 km, fiindcă nu prea ai loc la picioare și nici pentru bagaje voluminoase. Etajate au fost puse și pe unele trenuri către Litoral. Printre puținele lucruri bune trebuie amintit faptul că la o parte dintre aceste vagoane etajate, la cele modernizate mai de curând, instalațiile de aer condiționat funcționează mai bine.
Cum parcul de material rulant este învechit, apar des probleme și este nevoie de locomotive de ajutor, apărând astfel întârzieri. Apoi anumite porțiuni sunt cu probleme, cum ar fi pe M900 București – Timișoara unde numărul mare de restricții de viteză face ca trenurile să întârzie și peste o oră (zona Caransebeș, zona Craiova). Și pe Poloiești Sud – Buzău apar întârzieri, la fel și din cauza lucrărilor care nu au fost finalizate în zona Ploiești Triaj.
Șantierele de pe Coridorul IV din Ardeal contribuie și ele la întârzieri, mai ales cele din zona Arad – Deva (zona Ghioroc) și Alba Iulia – Teiuș.
Nici la companiile private lucrurile nu stau grozav. Transferoviar are 30 de rame automotoare diesel, cele mai vechi fiind din 1964, iar cele mai noi, din 1982. Câteva au fost modernizate recent dar extrem de puține au aer condiționat. Compania primește însă un plus pentru că face curățenie temeinică în trenuri și afișează întârzierile pe site, având și comunicare pe Facebook.
Softrans a introdus și al treilea tren Hyperion și trenurile sale au mare cerere, în special pe București – Craiova.
Interiorul unui vagon renovat (foto – HotNews)
Regio Călători are pe unele rute autonotoare franțuzești de peste 40 de ani vechime, iar în decembrie 2018 a adus două trenuri ceva mai noi, SNCF X 72500, fabricate acum două decenii, care circulă între Brașov și Litoral. În general trenurile companiei sunt lungi și se pot găsi locuri.
Astra Transcarpatic este cunoscută pentru trenurile galben-verzi și în toamna lui 2018 a introdus și automotoarele IC2 aduse din Danamarca, unde au avut probleme. Astra are puține trenuri pe zi dacă raportăm la cerere, însă marea problemă este că numărul anulărilor este supărător de mare și în general compania anunță pe Facebook, cu doar o zi înainte și a avut anulări și în această vară pe București – Brașov și unele probleme pe București – Constanța.
Citește și:
S-a stricat locomotiva, vagoanele sunt arhipline – Cât de vechi sunt trenurile cu care călătorim
INTERVIURILE HotNews.ro