Deceniul de aur al economiei Germaniei, întrerupt brusc de un recul al PIB-ului, după 16 trimestre consecutive de creștere

„Deceniul de aur” al economiei germane s-a întunecat brusc în trimestrul trei, cu un recul al PIB-ului de 0,2%, legat de evoluția provizorie a sectorului auto dar și de îngrijorări mai durabile, scrie AFP.

Această cifră foarte așteptată, în condițiile în care Germania a acumulat din vară indicatori dezamăgitori și barometre de influență alarmante, pune capăt la 16 trimestre consecutive de creștere înregistrate de la începutul lui 2015.

Și creșterea economică în zona euro a încetinit puternic în trimestrul III, PIB-ul crescând cu 0,2% în raport cu trimestrul precedent, după cum a anunțat miercuri Eurostat, confirmând astfel prima sa estimare.

Această încetinire marchează o ruptură cu primele două trimestre ale anului, cînd PIB-ul a crescut succesiv cu 0,4%.

Pentru eternul „premiant” european, campion al exporturilor, excedentelor comerciale și șomaj insolent de redus, „neaeroloagele erau deja pregătite”, rezumă Carsten Brzeski, economist la banca ING.

Cu o contracție de 0,2% în raport cu trimestrul doi, PIB-ul german pare să dea dreptate celor mai pesimiști, în condițiile în care economiștii interogați de Factset se așteptau la un recul mai modest, de 0,1%.

Tehnic, acest indicator nu marchează o recesiune, care presupune două trimestre consecutive de reducere a PIB-ului, dar întrerupe reaccelerarea observată de la începutul anului, cu 0,4% creștere în primul trimestru și 0,5% în al doilea.

Pentru ansamblul anului 2018, Germania ar urma să înregistreze un al zecelea an de expansiune economică, dar cu un ritm mai puțin susținut decât anul trecut (+2,2%), previziunile oficiale oscilând între 1,6% și 1,9%.

Fără panică

„Lejerul recul” al PIB-ului este „înainte de toate legat de factori externi”, explică Destatis, al treilea trimestru fiind marcat de reducerea exporturilor germane în timp ce importurile au progresat.

Chiar dacă biroul de statistică nu oferă analize sectoriale, reducerea exporturilor pare „datorată sectorului auto”, dezorganizat de intrarea în vigoare a normelor antipoluare WLTP, notează Oliver Rakau, de la Oxford Economics.

Vârf de lance al industriei germane, în ciuda scandalului motoarelor diesel trucate, producția de mașini a cunoscut între iulie și septembrie cea mai proastă perioadă „din 1997”, calcula recent institutul IfW.

În opinia lui Oliver Rakau, adevărata întrebare este amploarea și viteza acestor evoluții în trimestrele următoare, prefigurat de date încurajatoare ale producției industriale în septembrie.

„Nu există motive de panică”, întărește și Andreas Rees, economist la UniCredit, care se așteaptă ca economia germană să atingă o creștere spre 1% în cifre trimestriale în ultimele trei luni ale anului.

Un alt factor temporar – seceta din vară care a penalizat mai multe sectoare, printre care chimia, scumpind livrările și încetinind producția, după cum explica BASF la sfârșitul lui octombrie.

În fine, notează Carsten Brzeski, majorarea prețurilor la energie a „șters complet” efectul creșterilor salariale negociate la începutul anului, afectând consumul privat.

Limitele pieței muncii

Jörg Zeuner, de la banca KfW, crede că economia germană „nu va regăsi tempoul ridicat din perioadele precedente”, chiar dacă își va reveni în trimestrul IV.

Acest final de ciclu nu este datorat doar încetinirii economiei mondiale, „ci și limitelor capacităților sale, în special ale pieței muncii”.

Mediul internațional rămâne un subiect îngrijorător pentru o economie atât de sensibilă la exporturi, între amenințări protecționiste, consecințele Brexitului și tensiunile legate de Italia.

Țară cu o populație îmbătrânită și cu șomaj la minime istorice, Germania suferă de lipsa de forță calificată de muncă în mai multe sectoare, de la construcții la IT.