Delir legislativ la final de mandat

Parlamentarii au intrat intr-o frenezie a finalului de mandat, fie respingind pe banda rulanta toate legile trimise spre reexaminare de presedinte, fie aprobindu-le pe cele prin care rezolva interesele clientelei politice. Alesii nu uita nici sa anihileze institutii ca CNSAS, sa loveasca in ONG-urile ostile lor si sa modifice modalitatea de numire a procurorilor sefi. Iata citeva exemple de astfel de legi votate de senatori si deputati in ultimele zile.

• Aprobarea modificarilor Legii 10, acuzate de presedinte ca ar duce la o noua nationalizare
• Colaboratori ai Securitatii vor fi doar cei care au turnat cu „intentie”, preotii si nomenclaturistii au scapat de verificarea CNSAS
• ONG-urile trebuie sa-si schimbe denumirea
• Senatul a aprobat transferul a  20% din actiunile Portului Constanta catre Consiliul local Constanta
• Presedintelui i se va lua dreptul de a numi procurorii sefi
• Probele din dosarele lui Nastase: Zambaccian 2 si Matusa Tamara au fost considerate nule

1. Renationalizare dupa 18 ani

Respins de Traian Basescu, proiectul PC de modificare a Legii 10 a capatat acordul senatorilor, care au mentinut prevederile considerate a fi „un act de renationalizare”.

Astfel, nu se vor mai restitui in natura imobilele vindute in baza Legii 112, pentru care fostii proprietari vor primi doar despagubiri. Acestia nu se vor mai putea adresa instantelor de judecata. In schimb, chiriasii din aceste imobile vor primi si ei despagubiri la valoarea pietei, desi le-au cumparat la vremea respectiva la preturi modice.

Traian Basescu avertiza in cererea de reexamminare ca „sub acoperisul ingrijorarii pentru chiriasi se incearca servirea intereselor unei clientele politice care a dobindit proprietati pe Legea 112 si pe Legea 10”.

2. CNSAS, scos la pensie de „turnatoria cu intentie”

Senatorii din Comisia Juridica au inventat o noua forma de colaborare cu Securitatea, aceea a turnatoriei „cu intentie”.

CNSAS trebuie sa dovedeasca faptul ca „informatiile catre Securitate au fost date cu intentie” si sa coroboreze acest lucru cu alte probe pentru a mai putea trimite in instanta dosarul unui turnator.

Surse din CNSAS spun pentru HotNews.ro, ca noua prevedere este „imposibila” si ca va transforma institutia intr-un simplu arhivar, „lucru care s-a dorit din momentul in care Voiculescu a desfiintat CNSAS la Curtea Constitutionala”.

O alta modificare de esenta in atributiile CNSAS este si eliminarea preotilor si a inaltilor prelati din categoria persoanelor care pot fi verificate de CNSAS. De asemenea, magistratii si nomenclaturistii din structurile de conducere ale statului de dinainte de 1989, care luau decizii cu privire la activitatea Securitatii sau a altor instrumente de represiune ale comunismului, nu vor mai fi considerati colaboratori.

Modificarea a fost votata de cinci senatori PSD, PRM si PC, doi senatori s-au impotrivit (PD-L si UDMR), iar reprezentantul PNL s-a abtinut.

3. Atac la ONG-urile ostile puterii

Proiectul de lege, respins de presedinte, dar aprobat de deputatii juristi, prevede ca este interzisa folosirea in denumirea asociatiilor sau a fundatiilor a unor sintagme similare cu denumirea unor autoritati sau institutii publice de interes national sau local. In sase luni de la intrarea in vigoare a legii, ONG-urile au obligatia de a solicita schimbarea denumirii.

Dupa cum remarca presedintele in solicitarea de reexaminare a legii, noile prevederi ar putea duce la desfiintarea unor ONG-uri, fiind incalcat totodata dreptul la libera asociere.

„Se poate crea situatia ca unele organizatii neguvernamentale sa fie dizolvate la cererea autoritatilor. In plus, se incalca principiul neretroactivitatii legii, prin obligatia schimbarii denumirii, care a fost deja aprobata printr-o hotarare definitiva, judecatoreasca, in baza unei legi, la data respectiva, in vigoare”, motiva, la acel moment, seful statului.

Singurii care au votat impotriva legii au fost deputatii PD-L, iar in situatia in care ea va fi adoptata in plen in actuala formula, presedintele va fi obligat sa o promulge.

Vizate sint ONG-urile ostile actualei puteri, cum este Societatea Academica din Romania, condusa de Alina Mungiu Pippidi.

4. Plocon pentru Mazare

Senatul a pastrat legea in forma initiala, adoptind transferarea cu titlu gratuit a 1.369.125 de actiuni detinute de stat la Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime Constanta, reprezentind 20% din capitalul companiei, catre Consiliul Local al Municipiului Constanta.

Proiectul a fost initiat, printre altii, si de deputatul PSD, Alexandru Mazare, fratele edilului din Constanta.

In cererea de reexaminare, Traian Basescu a precizat ca „portul Constanta reprezinta un obiectiv in strategia de securitate nationala si in economia nationala, iar vecinatatea bazelor militare din judet poate face ca unele aspecte de securitate nationala sa ajunga in posesia Consiliului Local”. In plus, presedintele considera ca „transferul a 20% din actiuni este inoportun deoarece societatea are si importanta europeana, fiind asezata la intersectia unor rute comerciale internationale”.

Cererea de reexaminare a preşedintelui a întrunit 18 voturi „pentru”, 34 de voturi „împotrivă” şi 6 abţineri.

5. Parlamentarii-judecatori au declarat nule probele din Zambaccian 2 si matusa Tamara

Membrii Comisei juridice au decis sa retrimita Parchetului cele doua dosare in care procurorii au cerut inceperea urmaririi penale impotriva lui Adrian Nastase, pe motiv ca probele sint „lovite de nulitate”. Argumentul folosit este cel al dosarului „instrumentat politic”.

Decizia a fost luata cu 16 voturi pentru, 5 impotriva, care au venit din partea PD-L si a liberalului Gheorghe Gabor care a votat altfel decit propriul partid.

6. Presedintele poate ramine fara dreptul de a numi procurorii sefi

Lipseste doar votul din plenul Senatului pentru ca presedintelui sa i se ia dreptul de a numi in functie procurorii sefi ai DNA, DIICOT si ai Parchetului ICCJ. Mai exact, PSD, PC, PRM si PNL doresc ca in viitor CSM sa fie cel care numeste procurorii sefi, iar presedintele sa nu mai aiba niciun cuvint de spus in aceasta chestiune.

Potrivit articolului 54 din Legea 303, aflat in vigoare, procurorii-sefi ai DNA, DIICOT si Parchetului ICCJ sint numti de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură data.

Comisia Europeana, prin vocea lui Mark Gray, s-a pronuntat ferm pentru mentinerea actualei modalitati de numire a sefilor parchetelor, care face parte dintre angajamentele luate de Romania la aderare.

Presedintele Traian Basescu a declarat, marti seara, ca ar putea sesiza Curtea Constitutionala in cazul in care legea va fi schimbata in acest sens.