Deputatii PNL propun infiintarea unei comisii de ancheta in Parlament pentru verificarea memorandumului de intelegere dintre Guvern si Rompetrol

Deputatii PNL propun infiintarea unei Comisii de ancheta pentru verificarea modului in care Guvernul Romaniei si compania Rompetrol Group N.V. au agreat si au respectat angajamentele convenite prin memorandumul de intelegere incheiat cu statul roman in data de 15 februarie 2013, dar si a modului in care s-a solicitat intrarea in insolventa in data de 28 mai 2015. Potrivit proiectului de Hotarare elaborat de PNL si prezentat de Andreea Paul, ar urma sa fie verificat si modul in care au aparut si s-au stins, pe cale amiabila, litigiile aflate pe rolul instantelor de judecata dintre Ministerul Finantelor Publice si The Rompetrol Group N.V. Vezi atasat proiectul de hotarare privind infiintarea comisiei de ancheta.

N.Red: In proiectul de hotarare, la articolul 1, se arata ca „se înfiinţează Comisia de anchetă pentru verificarea modului în care Guvernul României şi compania Rompetrol S.A. au agreat şi au respectat angajamentele convenite prin memorandumul de înţelegere încheiat cu statul român”, desi memorandumul a fost semnat nu cu compania Rompetrol SA, ci cu The Rompetrol Group N.V.

Alte actiuni ale comisiei de ancheta

Verificarea modului in care Guvernul Romaniei a stabilit echipa de negociere in numele statului roman cu The Rompetrol Group N.V. si deciziile luate de catre institutiile publice implicate, inclusiv modul in care O.P.S.P.I. si-a indeplinit obligatiile legale de negociere a datoriei Rompetrol, in urma O.U.G. nr 45/2012.
Verificarea modului de calcul, a argumentelor prin care Guvernul Romaniei si The Rompetrol Group N.V. au agreat ca pentru achizitionarea de catre Rompetrol Group N.V a 26,69% din actiunile emise de Rompetrol Rafinare Constanta, suma achitata statului roman sa fie de 200 milioane dolari, inclusiv verificarea modului in care Guvernul Romaniei si The Rompetrol Group N.V. si-au respectat obligatiile privind licitatia publica;
Verificarea modului in care a fost elaborat si aprobat Memorandumul, implicatiile sale, inclusiv respectarea angajamentelor asumate de catre Guvernul Romaniei si de catre The Rompetrol Group N.V., privind infiintarea, organizarea si functionarea unui fond de investitii in sectorul energetic sub forma unei societati pe actiuni la care aportul The Rompetrol Group N.V. trebuia sa fie de 150 milioane dolari SUA si o cota de participare la capital de 80%;
Verificarea modului in care The Rompetrol Group N.V. si-a respectat angajamentul de a demara investitii de sute de milioane de dolari in constructia unei centrale de cogenerare pe platforma rafinariei Petromidia si in extinderea retelei de benzinarii in Romania.
Verificarea conditiilor financiare in care The Rompetrol Group N.V. a solicitat aprobarea procedurilor privind declararea insolventei;
Verificarea tuturor donatiilor si sponsorizarilor realizate de catre The Rompetrol Group N.V. in perioada 2012-2015, precum si verificarea indeplinirii obligatiilor fiscale;
Verificarea implicatiilor acordurilor incheiate intre KazMunaiKaz si Gazprom asupra angajamentelor asumate de catre The Rompetrol Group N.V.

Comisia de ancheta va fi formata din noua membri si va fi condusa de un birou, compus din: presedinte, un vicepresedinte si un secretar. Comisia de ancheta este imputernicita sa faca audieri si sa ceara autoritatilor si institutiilor publice, oricaror structuri de specialitate ale statului, altor entitati publice sau private, precum si cetatenilor, sa ii puna la dispozitie date, informatii si materiale necesare si utile pentru clarificarea obiectivelor Comisiei de ancheta. Comisia de ancheta poate invita, pentru audieri si explicatii, orice persoana care poate avea cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in domeniul care formeaza obiectivele anchetei. La cererea Comisiei parlamentare de ancheta, orice persoana, care cunoaste fapte sau imprejurari sau care detine probe in legatura cu obiectul anchetei, este obligata sa le aduca la cunostinta sau sa le infatiseze la termenele stabilite. Institutiile si autoritatile publice a caror activitate are legatura cu obiectivele prevazute la art. 1, dar si cu alte aspecte legate de aceste obiective, sunt obligate, in conditiile legii, sa raspunda la solicitarile Comisiei de ancheta in termenul stabilit de aceasta.

Cand, pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari, este necesara intocmirea unor rapoarte de expertiza, Comisia de ancheta poate solicita efectuarea de expertize. Dispozitiile legale referitoare la invitarea, prezentarea si ascultarea martorilor, precum si cele privitoare la prezentarea si predarea obiectelor ori inscrisurilor sau efectuarea expertizelor, se aplica in mod corespunzator. Presedintele Comisiei de ancheta atrage atentia persoanei audiate ca are obligatia de a spune adevarul si a nu ascunde nimic din ceea ce stie, precizandu-i ca nerespectarea acestei obligatii atrage raspunderea sa legala.

In activitatea sa, Comisia de ancheta va putea utiliza un grup de specialisti, fara drept de vot: 1-2, desemnati de catre grupurile parlamentare din Camera Deputatilor si 2 reprezentanti ai societatii civile.

In cadrul dezbaterilor pot interveni, potrivit prevederilor Regulamentului Camerei Deputatilor, pentru explicatii tehnice, specialistii utilizati de comisia de ancheta la elaborarea raportului sau. Lucrarile Comisiei de ancheta sunt publice, cu exceptia cazului in care aceasta hotaraste altfel.

Constatarile, concluziile si propunerile Comisiei de ancheta vor face obiectul unui raport final, elaborat de toti membrii acesteia, care va fi depus la Biroul permanent al Camerei Deputatilor in termen de 60 de zile de la data infiintarii si aprobarii componentei Comisiei de ancheta de catre Camera Deputatilor.

Reamintim ca in ianuarie 2014, Guvernul a anulat o datorie a Rompetrol Group catre statul roman de circa 600 de milioane de dolari. In februarie 2013 a fost incheiat un memorandum cu Rompetrol Grup prin care accepta sa renunte la 600 milioane de dolari contra unei promisiuni de investitii de un miliard de dolari. Timp de un an, Guvernul Ponta s-a luptat sa dea o forma legala memorandumului privind Rompetrol prin care statul renunta la recuperarea creantei de 600 milioane de dolari. Mai intai a incercat sa forteze Parlamentul sa voteze o lege, insa aceasta a fost contestata de fostul presedinte Traian Basescu la Curtea Constitutionala si, in cele din urma, a fost declarata neconstitutionala. Victor Ponta spunea adesea ca cei care contesta legalitatea unui astfel de demers se opun, de fapt, „unui mare proiect de investitii”. In cele din urma, memorandumul a fost aprobat in ianuarie 2014 printr-o Hotarare de Guvern. De atunci, a trecut mai mult de un an, iar singurul efect al memorandumului a fost ca Rompetrol a scapat de litigiile cu statul a caror miza erau cele 600 milioane dolari. Celelalte prevederi din memorandum nu au fost respectate: nici vanzarea unor actiuni contra 200 milioane de dolari, nici crearea unui fond de investitii de 1 miliard de dolari.

E adevarat ca memorandumul nici nu prevede un termen anume ca actionarul majoritar al Rompetrol- KazMunayGaz din Kazahstan- sa-si indeplineasca promisiunile. Practic, statul poate astepta mult si bine ca Rompetrol sa plateasca 200 de milioane de dolari promisi contra ca 26,69% din actiuni, asa cum prevede memorandumul. Despre fondul de investitii nici nu se pune problema atata vreme cat nu s-a realizat acea tranzactie de 200 milioane de euro. Memorandumul prevedea ca intr-o perioada de 7 ani, Rompetrol sa realizeze o investitie de 1 miliard. Pana acum, nu a fost demarat nimic in vederea vanzarii participatiei de 26,69 % pentru 200 de milioane de dolari si nici fondul nu a fost creat. Ministerul care ar fi trebuit sa se ocupe de acest lucru este cel al Energiei, insa orice actiune este blocata la nivel politic.