Dezbatere HotNews.ro Cum si-a rezolvat orasul Frankfurt problemele de trafic din zona centrala si a transformat unul dintre cele mai mari bulevarde in artera pietonala. Poate fi aplicat modelul si pe bld. Magheru din Capitala?

In anii ’70, orasul Frankfurt a luat o masura drastica pentru a rezolva problemele de trafic din centrul orasului: unul dintre cele mai mari bulevarde – Zeil – a fost transformat in artera pietonala, iar in prezent interiorul orasului s-a eliberat de aglomeratie. „Din punct de vedere al pietonilor s-a deschis o oaza de verdeata, cumparaturi, restaurante si recreere pe o zona foarte intinsa si moderna”, povesteste pe forumul SkyScraperCity userul „vancouverro”, un roman stabilit de mai multi ani in Frankfurt. Mai mult, pornind de la controversele iscate de pasajul pietonal subteran de la Piata Romana, utilizatorul detaliaza cazul orasului Frankfurt si vine cu o propunere radicala pentru Bucuresti: transformarea bulevardului Magheru intre Universitate si Piata Romana in artera exclusiv pietonala si reconfigurarea traficului pe alte artere din zona.

• HotNews.ro isi invita citorii la dezbatere: Cum vedeti dvs rezolvarea problemelor de trafic in centrul Bucurestiului?

Bulevardul Zeil in anii ’70

Foto: Wikipedia / User: Dontworry

In anii ’60, bulevardul Zeil din centrul orasului Frankfurt a fost declarata artera principala de legatura est-vest pentru traficul auto. In 1972, datorita aglomeratiei excesive si a conflictului trafic-pietoni, artera a fost inchisa traficului. A ramas doar linia de tramvai pe centru, insa si aceasta a fost scoasa in 1978, iar in prezent traficul si aglomeratia in zona centrala a orasului german au fost drastic reduse, a povestit pentru HotNews.ro userul „vancouverro” de pe forumul SkyScraperCity.com, un roman care locuieste de mai multi ani in Frankfurt.

Pornind de la propunerea construirii unui pasaj subteran pietonal la Piata Romana pentru a fluidiza traficul in zona si pe bulevardul Magheru, pe o pagina a forumului SkyScraperCity dedicata problemelor de trafic si infrastructura din Bucuresti, „vancouverro” a prezentat modul in care Frankfurt a limitat traficul rutier si a transformat unul dintre cele mai mari bulevarde centrale in zona pietonala si a aratat de ce situatia din orasul german este asemanatoare din unele puncte de vedere cu cea din centrul Capitalei.

Mai mult, utilizatorul roman stabilit in Frankfurt a venit si cu o sugestie detaliata care pentru unii ar putea parea radicala: transformarea bulevardului Magheru intre Universitate si Piata Romana in artera exclusiv pietonala si reconfigurarea traficului pe alte artere din zona.

–

„Afirmatiile mele se bazeaza pe experienta din Germania, Frankfurt (unde locuiesc). Aici avem ceva asemanator cu Romana si Universitate, si Bd. Magheru care sa le leaga.

In ambele cazuri s-au construit pasaje subterane pentru pietoni, conectate la reteaua de metrou. Dupa un timp in ambele cazuri a fost nevoie totusi sa refacerea trecerilor de pietoni de la suprafata. Pietonii traversau oricum pe sus. Si atentie, asta in Germania.

Ulterior, pentru reducerea traficului din Frankfurt, bulevardul central Zeil (cum ar fi Magheru la noi) a fost complet inchis traficului rutier. Astazi zona Zeil este una dintre cele mai moderne si mai cunoscute artere de cumparaturi din Europa. Ba mai mult, acum 2 ani, in zone Hauptwache (=Romana) a fost inchis si traficul pe strada perpendiculara (cum ar fi la noi Bd. Dacia).

Bulevardul Zeil, Frankfurt – zona pietonala

Foto: Google Maps

Din punct de vedere al traficului ambele masuri au fost un mare succes. Interiorul orasului s-a eliberat ca prin minune de aglomeratie si este incredibil de lejer, in conditiile in care in zona centrala sunt: 1 mall, 2 magazine de tipul Unirea/Cocor, mii de alte magazine, 15 zgarie-nori de birouri cu mii de angajati pe un spatiu extrem de restrans, sute de restaurante, alte spatii de birouri si banci, etc.

Din punct de vedere al pietonilor s-a deschis o oaza de verdeata, cumparaturi, restaurante si recreere pe o zona foarte intinsa si moderna.

Din punct de vedere al celor doua pasaje pietonale, unul este acum TOTAL INUTIL, iar al doilea este dublat complet de treceri de pietoni la suprafata. Ambele nu sunt tocmai locurile cu care un oras sa se mandreasca, mai degraba puncte de refugiu pentru cersetori pe timpul iernii si loc pentru o galerie comerciala de mana a doua, cu unele spatii neinchiriate.

Imagine cu bulevardul Zeil din Frankfurt si similitudinile cu centrul Capitalei / Foto de fundal: Google Maps

• Mai departe, utilizatorul propune transformarea bulevardului Magheru in artera pietonala si publica o harta reconfigurarea fluxului de circulatie in zona.

In concluzie asa vad eu solutia moderna in zona centrala Bucuresti:

• 1. Inchiderea completa pentru trafic a Bd. Magheru intre Universitate si Romana, inclusiv inchiderea oricarei posibilitati de traversare pentru masini, astfel incat sa se creeze o zona continua pietonala de la Universitate la Romana.

• 2. Inchiderea inclusiv a posibilitatii de a traversa Piata Romana cu masina pe directia Bd. Dacia.

• 3. Instituirea unui sens unic pe Bd. Lascar Catargiu, dinspre Piata Victoriei spre Piata Romana.

• 4. Instituirea unui sens unic pe Bd. Dacia din Piata Romana spre Calea Victoriei.

• 5. Instituirea unui sens unic pe Bd. Dacia din Piata Romana spre Piata Gemeni.

• 6. Instituirea unui sens unic pe Calea Dorobanti, dinspre Piata Lahovari spre Perla (Stefan cel Mare).

• 7. Instituirea unui sens unic pe Str. Grigore Alexandrescu si mai departe pe Str. Sevastopol, dinspre Calea Dorobanti spre Bd. Uranus. Interzicerea totala a parcarii pe Str. G. Alexandrescu acolo unde este cazul, de asa natura incat sa fie permanent 2 benzi circulabile.

– In nordul Pietii Romane se creeaza astfel o megagiratie formata din Calea Dorobanti – Str. G. Alexandrescu – Bd. Lascar Catargiu – Bd. Dacia.

– Pentru legatura Piata Gemenii spre zona Gara de Nord rezulta: Str. Eminescu – Calea Dorobanti – Str. G. Alexandrescu – Str. Sevastopol – Bd. Uranus (Str. Buzesti). Aceasta legatura va fi folosita si de transportul in comun.

– Autobuzele 331, 131 vor veni pe Bd. Lascar Catargiu, vor avea statie de capat chiar in Piata Romana, si apoi vor intra via Bd. Dacia pe C. Dorobanti

– Autobuzele de la Eroilor (gen 126, 168, 368) vor face stanga de pe Stribei Voda pe actuala Str. Berzei (Bd. Uranus), mergand pana la Piata Victoriei, apoi inapoi la Piata Romana, cu capat pe Bd. Dacia, imediat dupa ce fac dreapta din Piata Victoriei. Eventual una dintre linii, sa zicem 168, ar putea imediat dupa aceea sa faca stanga pe Calea Victoriei, mergand pana la Cercul Militar National (=intersectie cu Bd. Elisabeta, aproape de Universitate).

– Autobuzul 300 poate folosi de asemenea Calea Victoriei, cu revenire prin Bd. Elisabeta, Schitu Magureanu, Str. Popa Tatu, Bd. Uranus.

– Autobuzele venind de la Piata Unirii vor intoarce la P. Universitatii

– Linia Express 381 cu capat la P. Romana, la fel ca 131, 331.

Bulevardul Magheru

Foto: Agerpres

AVANTAJE

– costuri minime

– creerea unei zone linistite in centrul Bucurestiului

– reducerea semnificativa a poluarii, inclusiv transformarea fostului Bd. intr-o adevarata oaza de verdeata

– creearea unei vaste zone pietonale, cu terase pe centru si posibilitatea dezvoltarii pe margine a unor importante zone comerciale si culturale (partial exista deja)

– acces excelent cu metroul si alte mijloace de transport in comun

– eliminarea trecerii prin centru a vehiculelor care doar tranziteaza centrul orasului; in centru vor veni numai cei care chiar au treaba in centru

– rezolvarea ambuteiajelor zilnice de pe Str. M. Eminescu si a aglomeratiei de pe Bd. Dacia

– evident principala axa nord sud se va muta pe Bd. Uranus, a carui finalizare este o preconditie a inchiderii traficului pe Bd. Magheru

– planul poate fi transpus in practica in etape; intr-o prima etapa se poate inchide circulatia pe Magheru, dar cu posibilitatea traversarii zonei pietonale, de ex. pe Str CA Rosetti.

–––

Infrastructura din jurul orasului Frankfurt si cum parcheaza masinile in centrul orasului

Postarea utilizatorului a starnit dezbatere pe forum, iar printre criticile aduse de alti utilizatori au fost faptul ca Bucurestiul nu dispune de acceasi infrastrucra rutiera ca Frankfurt sau problema miilor de masini care parcheaza pe stradutele din zona centrala in lipsa mai multor parcaje organizate.

• „Ca sa faci Magheru pietonal pe langa diametrala ar mai trebui cel putin vreo 6 pasaje pe inelul principal.Cum au facut cei din orasul tau cu traficul de tranzit de pe bulevardul central? Cu siguranta au niste inelare adevarate, nu ce avem noi. (…) Solutia ta e ok, dar intai unde duci toate masinile parcate pe marginea stradutelor propuse de tine ca rute ocolitoare?”, este unul din raspunsurile date de un alt utilizator.

Drept raspuns, userul „vancouverro” a dat mai multe detalii despre situatia infrastructurii din Frankfurt si despre tema masinilor parcate pe stradute.

„Uite, culmea, Frankfurt nu are nici un inel de circulatie. Exista doar inelul exterior format din 3 autostrazi (A3, A5 si A661), dar care nu se poate numi inel, fiind de fapt un triunghi, cu varful la peste 15km de orasul propriu zis. In plus A3 si A5, ca autostrazi federale principale, nu au decat 1 respectiv 3 noduri pe care se poate intra in oras, la distanta foarte mare intre ele

Nodurile de acces de pe A3 si A5 spre oras sunt figurate cu sageata. Cercurile galbene marcheaza colturile triunghiului de autostrazi din jurul Frankfurtului. Dupa cum se vede, in afara de acest triunghi, alt inel nu exista, ci cel mult diverse artere semicirculare. In interiorul triunghiului locuiesc ca. 700.000 locuitori, iar in harta pozata cam 1,2 milioane. Pe timpul zilei se adauga inca ca. 0,5-0,7 milioane de navetisti din zone mai indepartate, plus 0,5-1,0 milioane oameni in trecere. Aeroportul Frankfurt (pe harta jos stanga) este cel mai mare din Germania, gara Frankfurt cea mai mare din Germania, intersectia A3 cu A5 cea mai mare din Germania, cu o medie zilnic anuala de 350.000 masini, fiind un clover leaf complet denivelat (adica si bretelele sunt denivelate).

In Frankfurt parcarea masinilor pe strazi este aproape imposibila, pentru ca este in general interzisa sau cu plata (mai scump decat in P subterane). Pentru combaterea parcarilor ilegale lucreaza ca. 500 de politisti de ordine publica, care dau amenzi permanent (doar nu credeai ca nemtii sunt civilizati de buna-voie !!!). Aproape nimeni care lucreaza in Frankfurt si nu are un loc de parcare subteran sau inchiriat nu vine cu masina la servici. Cu masina circula doar cei care au treburi ocazionale si firmele, cu aprovizionarea, serviciile, etc., eventual turistii.

Reteaua de metrou este poate doar usor mai dezvoltata ca in Bucuresti, existand 9 linii extraurbane, dar care trec toate prin Frankfurt prin acelasi tunel, deci practic e o singura linie cu multe ramificatii in suburbii. In plus 7 linii de metrou normale, dar prin centru trec numai 3 linii, pana la 7 fiind ramificatii ale liniilor principale. Linii de tramvai: 11,12,14,15,16,17,18; Linii de autobuz: 30-36.

Acele masini raman in Militari, Dristor, Pantelimon, etc… Pentru cazuri exceptionale (sau pentru cine are bani) exista parcari publice la Universitate (2 parcari), Unirii, Cocor. Mai trebuie facute cateva, de ex. sub Piata Palatului, Piata Amzei, Piata Lahovari. Pentru navetisti mai trebuie facute parcari supraetajate supraterane la statiile de metrou periferice, tip P+R: Anghel Saligni, Preciziei, Pantelimon, IMBG, Pipera, de ce nu si la Mihai Bravu sau Eroii Revolutiei.”

• „@vancouverro ai dreptate in ceea ce spui, doar ca solutiile astea nu se pot implementa acum in Bucuresti pentru ca ar fi o nebunie curata. Nu cred ca se pot compara momentan orasele din Germania cu nici un oras din Romania. Cat timp transportul in comun nu e suficient de dezvoltat, nu poti sa tai pur si simplu din traficul auto”, i-a raspuns un alt utilizator.

„Ai dreptate evident. Transportul in comun subteran e cheia. De aceea incetinirea ritmului la M5 e cea mai mare greseala”, a continuat userul „vancouverro”.

–

Propunerea prezentata pe forumul mai sus mentionat este doar o varianta prin care s-ar putea amenaja sau schimba centrul Capitalei, iar HotNews.ro a preluat-o in conditiile in care in repetate randuri am scris despre situatia traficului din Capitala (aicisau aici) sau despre cum au reusit alte orase europene sa-si rezolve problemele de trafic si aglomerare (aici sau aici)

Mai mult, in prezent se afla in dezbatere publica realizarea unui pasaj la Piata Romana prin care pietonii sa traverseze intersectia prin subteran – un pasaj care ar urma sa coste circa 15 milioane de euro. Autoritatile sustin ca realizarea pasajului pietonal subteran de la Romana va ajuta la fluidizarea traficului pe Bulevardul Magheru – unul dintre cele mai mari bulevarde din Capitala – si zona Piata Romana.

HotNews.ro isi invita cititorii la o dezbatere:

• Poate fi modelul Frankfurt aplicat si in Bucuresti, pe bulevardul Magheru?

• Cum vedeti dvs rezolvarea problemelor de trafic in centrul Bucurestiului?

• In conditiile infrastructurii actuale a Capitalei, cat de mult ar trebui sa primeze proiectele adresate traficului de masini si cat ar trebui sa primeze cele dedicate pietonilor?

Cele mai bune propuneri vor fi preluate de HotNews.ro intr-un nou articol pe aceasta tema.