DOCUMENT ANCOM l-a avertizat pe Teodorovici: Aplicarea unei taxe fixe de 3% pe cifra de afaceri din telecom încalcă legislația UE / Guvernul a ignorat avertismentul
Arbitrul telecom (ANCOM), condus de Sorin Grindeanu, a avertizat în data de 20 decembrie Ministerul de Finanțe, că aplicarea unui tarif de monitorizare la un nivel fix de 3% pe cifra de afaceri în telecom încalcă legislația UE, conform unui document obținut de HotNews.ro. În ciuda observațiilor ANCOM, care a propus ca acest tarif „să se determine anual, fără a depăși 3%”, în Ordonanța de Urgență privind „taxa pe lăcomie”, publicată în 29 decembrie în Monitorul Oficial, Guvernul a păstrat acest tarif fix la 3%, dar a exceptat de la plata acestuia serviciile poștale și de curierat, sector în care statul, prin Poșta Română, este cel mai mare jucător din piață.
Informația pe scurt:
- Tariful de monitorizare este o taxă pe care, până acum, toți furnizorii de comunicații electronice și de servicii poștale erau obligați să o plătească exclusiv pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale arbitrului telecom (ANCOM).
- Acest tarif stabilit în lege la maxim 0,4% din cifra de afaceri, nu a mai fost aplicat de 10 ani. Motivul? Tariful se aplica numai dacă ANCOM nu-și acoperea cheltuielile administrative cu veniturile din celelalte surse de finanțare, ori autoritatea a fost mereu pe excedent și are acum în conturi peste 1 miliard de lei.
- Proiectul Ordonanței de Urgență 114/2018, lansat în consultare publică în seara zilei de 18 decembrie, de ministrul Teodorovici, preciza ca această taxă să fie în cuantum de 3%.
- Tariful de monitorizare se calculează ca un procent din cifra de afaceri realizată în anul anterior celui pentru care se datorează. Cum anul trecut cifra de afaceri a pieței de comunicații electronice și servicii poștale a fost de aproximativ 3,4 miliarde de euro, o taxă de 3% ar însemna peste 100 milioane de euro, bani pe care firmele de telefonie, internet, TV și servicii poștale ar trebui să-i plătească anual autorității.
- În ciuda observațiilor transmise de ANCOM, care avertiza ca o astfel de măsură „constituie o încălcare a art. 12 alin. (1) din Directiva UE privind autorizarea furnizorilor de comunicații”, Guvernul a păstrat acest tarif în cuantum fix, dar a exceptat de la plata acestuia serviciile poștale și de curierat, sector în care statul, prin Poșta Română, este cel mai mare jucător din piață.
Nu doar Banca Națională (BNR) a transmis observații către Ministerul de Finanțe după ce ministrul Eugen Teodorovici a scos în dezbatere publică, în data de 18 decembrie, proiectul de Ordonanță de Urgență privind „taxa pe lăcomie”, ci și Arbitrul telecom (ANCOM), în contextul în care actul normativ viza creșterea unor taxe și în domeniul comunicațiilor economice și a serviciilor poștale.
În data de 20 decembrie 2018, Autoritatea de reglementare în Comunicații, condusă de fostul premier Sorin Grindeanu, a transmis către Ministerul de Finanțe, mai multe observații privind măsurile enunțate în proiectul de Ordonanță de Urgență, document obținut de HotNews.ro.
Pe parcursul a 10 pagini, ANCOM atenționează, printre altele, că dacă Guvernul vrea majorarea tarifului de monitorizare pe care furnizorii de comunicații electronice și servicii poștale sunt obligați să-l plătească anual către Autoritatea de reglementare în comunicații (ANCOM), atunci este imperios necesară menținerea ideii de procent maxim, iar nu fix.
Iată observațiile transmise de ANCOM către ministrul Teodorovici privind tariful de monitorizare:
III. Tariful de monitorizare
Potrivit legislației europene în vigoare statele membre pot impune furnizorilor de comunicații electronice plata către autoritatea de reglementare în domeniu a unui tarif de monitorizare. Acest tarif însă ar trebui să acopere numai costurile administrative ale autorității de reglementare în domeniu în vederea îndeplinirii atribuțiilor acesteia de reglementare, gestionare a resurselor limitate și control, potrivit cadrului european de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice. Prevederi similare în acest sens conține și Codul European al Comunicațiilor Electronice. De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, sumele colectate din tariful de monitorizare nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele indicate mai sus, nici pentru ca autoritatea de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice să îndeplinească alte atribuții legale decât cele de reglementare a pieței, gestionare a resurselor limitate și control a îndeplinirii obligațiilor impuse în conformitate cu cadrul european de reglementare.
Art. 76 pct. 6 din Proiect stabilește obligația perceperii tarifului de monitorizare la 3%. Din Nota de fundamentare la Proiect se înțelege că procentul de 3% se aplică la cifra de afaceri a furnizorilor de comunicații electronice.
O astfel de măsură care, pe de o parte nu ține cont de costurile administrative ale ANCOM în vederea îndeplinirii atribuțiilor acesteia de reglementare, gestionare a resurselor limitate și control, potrivit cadrului european de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice, iar pe de altă parte nu ține cont de imperativul reducerii costurile administrative și taxele inerente suportate de furnizorii de comunicații electronice constituie o încălcare a art. 12 alin. (1) din Directiva privind autorizare.
De altfel, modificarea conținută de art. 76 pct. 6 din Proiect generează mai multe inconsecvențe și incertitudini juridice în contextul în care restul prevederilor din capitolul X din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 au rămas într-o altă logică, respectiv că tariful de monitorizare se percepe pentru a acoperi numai costurile administrative ale ANCOM, iar nu în mod obligatoriu indiferent de costurile administrative ale ANCOM.
Având în vedere cele explicate mai sus, în măsura în care se impune modificarea art. 124 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011, aceasta trebuie să se realizeze exclusiv în sensul creșterii procentului, fiind imperios necesar menținerea ideii de procent maxim, iar nu fix. „, se arăta în documentul ANCOM, consultat de HotNews.ro.
Ce prevede articolul 12 din Directiva UE invocat de ANCOM:
Taxe administrative
(1) Orice taxă administrativă impusă întreprinderilor care furnizează un serviciu sau o rețea în cadrul autorizației generale sau cărora li s-a acordat un drept de utilizare:
(a) acoperă, în total, numai costurile administrative aferente gestionării, controlării și aplicării sistemului de autorizare generală, a drepturilor de utilizare și a obligațiilor specifice menționate la articolul 6 alineatul (2), care pot include costuri pentru cooperare, armonizare și standardizare internațională, analize de piață, monitorizarea conformității și alte controale de piață, precum și cheltuieli aferente lucrărilor de reglementare ce implică elaborarea și aplicarea legislației secundare și a deciziilor administrative, precum deciziile privind accesul și interconectarea și
(b) este impusă fiecărei întreprinderi în mod obiectiv, transparent și proporțional, astfel încât să se reducă la maximum costurile administrative suplimentare și taxele inerente.
(2) Atunci când autoritățile naționale de reglementare impun taxe administrative, acestea publică o prezentare anuală a costurilor administrative și a valorii totale a taxelor percepute. Ajustările necesare se efectuează luând în considerare diferența dintre valoarea totală a taxelor și costurile administrative.”, se arată în Directiva UE 2002/20/EC din 24 aprilie 2002 privind autorizarea retelelor si serviciilor de comunicatii electronice.
- Guvernul a lăsat neschimbat procentul fix de 3% în OUG 114/2018, dar a protejat Poșta Română
În proiectul OUG lansat în consultare publică, care modifica OUG 111/2011, măsura era enunțată astfel:
„6. La articolul 124, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
” (3) Procentul prevăzut la alin. (1) şi (2) se stabileşte în cuantum de 3%”.
În OUG 111/2011, articolul 124, alineatul (3) prevedea că:
„(3) Procentul prevăzut la alin. (1) și (2) se determină anual, fără a depăși 0,4%, ca raport între:
a) cheltuielile administrative prevăzute la art. 123 alin. (2), din care se scad veniturile din alte surse; și
b) cifra de afaceri cumulată a persoanelor prevăzute la alin. (1) și (2).”
ANCOM a propus Ministerului de Finanțe umătoarea modificare:
„4. La articolul 124, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) Procentul prevăzut la alin. (1) și (2) se determină anual, fără a depăși 3%, ca raport între:
a) cheltuielile administrative prevăzute la art. 123 alin. (2), din care se scad veniturile din alte surse; și
b) cifra de afaceri cumulată a persoanelor prevăzute la alin. (1) și (2).”
În ciuda observațiilor ANCOM, în Ordonanța de Urgență nr. 114/2018, publicată în data de 29 decembrie 2018 în Monitorul Oficial, măsura a fost forumulată astfel:
„4. La articolul 124, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Procentul prevăzut la alin. (1) şi (2) se stabileşte în cuantum de 3%, cu excepţia serviciilor poştale şi de curierat.”
Principalul câștigător al acestei excepții este Poșta Română, cel mai mare operator de servicii poștale din țară, la care statul este acționar majoritar cu 75%. Anul trecut, statul a virat 153 milioane de lei în conturile Poștei Române, primul pas al capitalizării prin care datoriile către Fisc ale companiei vor fi șterse. Fondul Proprietatea, care deține 25% din capitalul Poștei Române, nu a fost de acord cu majorarea de capital și a contestat-o.
Riscă România deschiderea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene pentru modul în care s-a modificat această taxă în domeniul telecomunicațiilor?
„Punctul de vedere al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații asupra proiectului de Ordonanță de Urgență este prezentat în adresa transmisă Ministerului de Finanțe în data de 20 decembrie 2018. Decizia privind o eventuală declanșare a procedurii de infringement aparține Comisiei Europene și va fi adresată Guvernului României, care a inițiat măsura.„, au precizat pentru HotNews.ro oficialii ANCOM.
INTERVIURILE HotNews.ro