DOCUMENT UPDATE Guvernul ar putea adopta un proiect de modificare a legii insolvenței, în perioada următoare. Vezi principalele modificări

Guvernul ar putea adopta, în perioada următoare, prin Ordonanță de Urgență, un proiect de modificare a legii insolvenței, conform unor informații din piață. Cel care a anunțat inițial ordonanța privind insolvența a fost Darius Vâlcov, considerat strategul economic al PSD. La sfârșitul lunii iulie, el a spus că toți „escrocii vor dispărea”, în urma modificări legii insolvenței atacând în acest context și postul de televiziune Realitatea TVA. Potrivit documentului obținut de HotNews.ro, una dintre cele mai importante prevederi se referă la transformarea creanțelor în acțiuni, dacă societatea își va putea continua activitatea. Conversia se face integral și se efectuează la valoarea creanței fiscale deținute, ea neputând fi cumulată cu măsura reducerii creanței fiscale.

”Avem mafia insolvențelor, avem mafia din vămi. O să facem legea insolvențelor. Astăzi, dacă ești om de afaceri și nu intri în insolvență, ești mare fraier. Toate aceste firme au datorii de 62 de miliarde de lei. Realitatea TV are astăzi, la sfârșitul lunii trecute, 121,4 milioane de lei datorie. În fiecare lună mai adaugă încă un milion datorie. Din 2011 Realitatea nu a mai plătit nici măcar un leu la bugetul de stat. Nu se plătesc nici măcar contribuțiile pentru ei (pentru angajați – n.r.) pentru pensii sau pentru sănătate. În cazul Realitatea, sunt două firme care dețin Realitatea și fiecare la rândul ei mai are una, mai are trei în insolvență, iar cealaltă mai are nouă în insolvență, adică sunt 13 în insolvență deținute de un număr de acționari. Toți acești escroci vor dispărea”, a declarat Vâlcov, la finalul lunii iulie, potrivit B1TV.

Vezi aici documentul obținut de HotNews.ro

Conform expunerii de motive, una dintre modificări se referă la stabilirea unei sancțiuni de respingere a cererii de deschidere a procedurii insolvenței în cazul în care nu este notificat organul fiscal cu privire la deschiderea procedurii. Astfel, intenția de declanșare a acesteia conferă organului fiscal un timp suplimentar de analiză, inclusiv de declanșare a inspecției fiscale, de emitere a deciziei de impunere și, ulterior, de emitere a deciziei de calcul accesorii sau chiar promovarea opoziției față de o eventuală deschidere de procedură cu rea-credință și, ca atare, se impune instituirea unei astfel de sancțiuni.

Alte modificări:

Se propune modificarea alin. (1) și (7) ale articolului 169 în sensul că administratorul/lichidatorul să promoveze acțiunea în antrenarea răspunderii patrimoniale, precum și reducerea de la 50% la 30% a valorii creanțelor înscrise la masa credală pentru care poate un creditor introduce acțiunea de atragere a răspunderii. De asemenea, se reglementează posibilitatea formulării căii de atac de către creditorul care deține mai mult de 30% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală împotriva hotărârii de respingere a acțiunii de atragere a răspunderii.

Se propune impunerea unui prag maxim de 50% al creanțelor bugetare în total creanțe la data deschiderii procedurii, dacă cererea este formulată chiar de debitor, fiind astfel urmărită întărirea regulilor referitoare la intrarea în insolvență, respectiv prevenirea intrării în precedură doar pentru a evita plata obligațiilor bugetare.

Se propune în situația în care cererea de deschidere a procedurii a fost formulată de debitor, desemnarea să se facă aleatoriu, dintre practicienii înscriși în Tabloul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România, care și-au depus ofertă la dosar. Propunerea urmărește evitarea oricărei implicări a debitorului în ceea ce privește desemnarea administratorului/lichidatorului judiciar care îi va administra procedura, fie și în mod provizoriu, până la confirmarea de către creditori, precum și evitarea administrării, fie și provizorie, a societății de către un practician ales de membrii organelor de conducere ale societății care, prin măsurile anterioare deschiderii procedurii, au determinat starea de insolvență a acesteia.

Se propune completarea art. 48, prin instituirea unei interdicții în ceea ce privește votul creditorului care are în cadrul procedurii insolvenței și calitatea de administrator special, deoarece acesta este persoana responsabilă cu conducerea activității debitoarei în perioada în care aceasta nu are dreptul de administrare ridicat. Propunerea are ca scop evitarea situațiilor în care aceeași persoană propune măsuri care vizează activitatea debitoarei, iar ulterior decide și adoptarea lor prin votul exprimat în cadrul adunării, măsuri ce pot veni în contradicție cu interesul comun al celorlalți creditori, viciindu-se astfel procedura în favoarea unui creditor.

O nouă prevedere este referitoare la posibilitatea sancționării practicianului în insolvență și obligării la plata unor cheltuieli în cazul în care în calitatea sa de reprezentant nu-și îndeplinește corespunzător atribuțiile.

De asemenea, se instituie un regim de incompatibilități în ceea ce privește desemnarea, de către administratorul judiciar, a persoanelor de specialitate, în sensul că nu pot fi desemnate în această calitate persoane aflate în relații de colaborare cu administratorul/lichidatorul judiciar, cu debitorul în insolvență sau cu vreunul dintre creditori. Măsura are în vedere evitarea vicierii procedurii insolvenței.

Pentru a se evita utilizarea ineficientă a resurselor umane și materiale ale ANAF în sancțiuni fără rezultat în veniturile bugetare, se propune modificarea art. 102 (1) în sensul că și în cazul contribuabililor intrați în insolvență inspecția fiscală să se realizeze doar atunci când există un risc fiscal de nedeclarare a obligațiilor fiscale pe trecut semnificativ și există, de asemenea, și posibilitatea de recuperare.

Se propune posibilitatea conversiei creanțelor bugetare în acțiuni, dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții respectiv: dacă rezultă din conținutul planului de reorganizare că societatea debitoare își poate continua activitatea, măsura propusă fiind valabilă pentru societate, această modalitate de stingere a creanței fiscale ducând la maximizaea recuperării creanței statului, față de situația intrării debitorului în faliment. Conversia se face integral și se efectuează la valoarea creanței fiscale deținute, ea neputând fi cumulată cu măsura reducerii creanței fiscale.

De asemenea, sunt necesare și prevederi legate de data stingerii creanței bugetare în cazul conversiei în acțiuni, precum și privitoare la stabilirea instituției publice ce va exercita drepturile și obligațiile statului român în calitate de acționar. Astfel, în cazul în care statul nu deține acțiuni la respectivul operator economic pentru acțiunile emise urmare a conversiei, depturile și obligațiile statului român, precum și înregistrarea în evidențele contabile a respectivelor acțiuni se realizează de Autoritatea de Administrare a Activelor Statului, având în vedere că această instituție are ca atribuție stabilită și pe cea de exercitare a tuturor drepturilor și îndeplinirea tutror obligațiilor ce decurg din calitatea de acționar/asociat a statului.

Conform sursei citate, promovarea actului normativ este determinată de necesitatea de a eficientiza recuperarea creanțelor bugetare aflate în cadrul procedurilor de insolvență, evitării afectării mediului concurențial prin folosirea procedurilor insolvenței în mod abuziv, prin aceea că unii debitori își protejează astfel creanțele, combaterii tendinței unor contribuabili de a utiliza mecanismele reglementate de legea insolvenței cu scopul de a se sustrage de la plata sumerlor datorate bugetului general consolidat, îmbunătățirii cadrului legal pentru crearea premiselor unui vor echilibrat care să respecte atât interesul bugetar imediat, dar și interesul economico-social general al României, asigurării unor proceduri de prevenire a insolvenței și de insolvență orientate către societățile aflate în mod real în dificultate