Doi dintre cei mai apropiați aliați ai SUA din Europa refuză invitația lui Donald Trump în Consiliul pentru Pace, unde a fost invitată și România

Polonia și Italia, două dintre cele mai apropiate țări europene de Washington, au anunțat miercuri că nu se vor alătura Consiliului pentru Pace al președintelui american Donald Trump, adăugându-se astfel pe lista aliaților SUA care au respins oferta liderului de la Casa Albă, transmite Reuters. România a fost de asemenea invitată, dar nu a oferit până acum un răspuns pe această temă.

Inițial conceput pentru a consolida armistițiul din Gaza, Trump vede Consiliul pentru Pace ca având un rol mai larg în soluționarea conflictelor globale, lucru de care unele țări se tem că ar putea însemna transformarea acestuia într-un rival al Organizației Națiunilor Unite.

Acest fapt, împreună cu invitația adresată Rusiei și Bielorusiei de a se alătura, a determinat multe state occidentale să adopte o abordare precaută.

„Având în vedere anumite rezerve naționale legate de forma acestui consiliu, în aceste condiții Polonia nu se va alătura activității Consiliului pentru Pace, dar îl vom analiza”, a declarat prim-ministrul Donald Tusk în cadrul unei ședințe de guvern.

„Relațiile noastre cu Statele Unite au fost și vor rămâne o prioritate, astfel că, dacă circumstanțele se vor schimba într-un mod care să permită aderarea la activitatea Consiliului, nu excludem niciun scenariu”, a adăugat el.

Tusk urmează să se întâlnească mai târziu în cursul zilei de miercuri cu rivalul său naționalist, președintele Karol Nawrocki, în cadrul unei reuniuni a Consiliului Național de Securitate de la Varșovia, unde Consiliul pentru Pace figura pe ordinea de zi.

Nici Italia lui Giorgia Meloni nu se alătură Consiliului pentru Pace creat de Trump

Între timp, ministrul italian de externe Antonio Tajani a confirmat la rândul său miercuri că Italia nu va adera.

„Nu ne putem alătura Consiliului pentru Pace deoarece există o barieră constituțională insurmontabilă de partea Italiei”, a declarat el pentru postul de știri Sky TG24.

„Totuși, dacă va fi nevoie să lucrăm la eforturi de reconstrucție menite să asigure pacea în Orientul Mijlociu, suntem pregătiți să facem acest lucru”, a adăugat el.

Potrivit Constituției Italiei, țara poate adera la organizații internaționale doar în bază de egalitate cu celelalte state membre – o condiție despre care Roma afirmă că nu este îndeplinită de statutul actual al Consiliului, care îi acordă lui Trump puteri executive extinse.

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni, unul dintre cei mai apropiați lideri europeni de Trump, a declarat luna trecută că i-a cerut acestuia să modifice termenii Consiliului pentru Pace pentru a permite Italiei să adere.

Ce a spus președintele Nicușor Dan despre intrarea României în Consiliul pentru Pace

Președintele Nicușor Dan a precizat duminică că a primit invitația președintelui SUA de a participa la prima reuniune a Consiliului de Pace la Washington, pe 19 februarie, dar nu a confirmat participarea României.

Șeful statului a salutat „eforturile Administrației SUA de promovare a păcii”, dar condiționează participarea la reuniune de rezultatul consultărilor tehnice. El a explicat, duminică, pe Facebook, că autoritățile române caută să clarifice dacă prevederile Cartei Consiliului „pot fi revizuite sau interpretate astfel încât să fie pe deplin compatibile cu obligațiile internaționale deja asumate de statul român”.

„Decizia privind participarea României la evenimentul din 19 februarie va fi luată în urma discuțiilor cu partenerii americani cu privire la formatul întâlnirii față de țări ca România, care nu sunt membre în acest moment ale Consiliului, dar își doresc să adere în condițiile revizuirii Cartei”, a mai transmis el.

Anterior, Nicușor Dan precizase că procesul de analiză a Cartei poate dura „săptămâni, chiar luni” și a explicat că modul în care a fost redactat documentul inițial a ridicat probleme de compatibilitate cu tratatele internaționale și chiar cu constituțiile unor țări partenere.

Informația că România a fost invitată la reuniunea inaugurală a acestui organism a fost confirmată inițial de surse din Administrația Prezidențială pentru Digi24. Invitația oficială a fost transmisă printr-o scrisoare pe 18 ianuarie. Invitația vine și cu o notă de plată: o taxă de un miliard de dolari pentru a deveni membru permanent.

Menționat prima oară într-un plan de 20 de puncte pentru încheierea războiului dintre Israel și Hamas, Consiliul Păcii a primit un mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU și se credea inițial că se va concentra doar pe Fâșia Gaza, însă membri ai administrației Trump au declarat ulterior că își va îndrepta atenția și spre conflicte din alte zone ale lumii, cu toate că scopul organismului rămâne deocamdată neclar, potrivit The New York Times.

Ungaria s-a alăturat Consiliului pentru Pace

Liderii de la Budapesta nu au avut nevoie de timp de gândire pentru a lua o poziție, anunțând că vor să adere la organizația lui Donald Trump imediat după ce au anunțat că Ungaria a fost invitată. 

Ministrul de Externe, Péter Szijjártó, a declarat luna trecută pentru radioul public că guvernul „consideră invitația o onoare și va lua parte în lucrările consiliului”. El a portretizat un răspuns pozitiv drept un semn de respect pentru profilul diplomatic al Ungariei. 

La rândul său, premierul Orban și-a exprimat poziția din primul moment. El a distribuit invitația pe conturile sale de socializare, cu mesajul: „Dacă Trump, atunci pace! … Președintele Trump ne-a invitat să fim alături activității Consiliului pentru Pace ca fondatori”.   

Guvernul Orbán a transformat rapid această susținere politică într-o măsură legală la nivel național. Într-un document publicat în Monitorul Oficial de la Budapesta, executivul a justificat participarea pe motiv că promovează stabilitatea și dezvoltarea pașnică.

La fel și Bulgaria

Decizia de a adera la Consiliulul de Pace al lui Trump a fost rapidă, chiar dacă nu la fel de rapidă ca în Ungaria, și în Bulgaria. 

Iar decizia țării a fost o surpriză – atât la nivel european, cât și la nivel național – pentru opoziție și populație, scrie publicația Mediapool. 

Pe 22 ianuarie, premierul interimar Rosen Jeleazkov a publicat pe rețelele de socializare imagini cu momentul în care semnează documentele la Davos. Însă Bulgaria acceptase oficial în urmă cu o zi să adere. 

Jeleazkov nu a oferit nicio justificare substanțială pentru decizia de a adera la Consiliul pentru Pace. 

Aderarea a fost salutată doar de două dintre cele patru partide din coaliția guvernamentală: partidul GERB al prim-ministrului și „Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți”, condus de Delyan Peevski, un politician și om de afaceri sancționat pentru corupție în temeiul Legii Magnitsky atât de Statele Unite, cât și de Regatul Unit.

„Este foarte important pentru Bulgaria să facă parte din această inițiativă, prin care președintele Donald Trump urmărește să promoveze cooperarea internațională pentru soluții pașnice la conflictele militare din Gaza și din alte regiuni. Este o onoare și un privilegiu pentru Bulgaria să participe la construirea unei ordini mondiale noi, mai echitabile și mai stabile”, a declarat Peevski.

O deciziei similară Budapestei și Sofiei este dorită și de președintele PSD. Sorin Grindeanu a declarat, la Antena 3, că România ar trebui să participe la Consiliul pentru Pace şi apreciază că pentru asigurarea securităţii naţionale „niciodată costurile nu sunt prea mari”. 

„Când principalul furnizor de securitate pentru ţara ta, în speţă pentru România, îţi adresează o invitaţie să participi la un Consiliu pentru Pace, spui da, fără rezerve şi niciodată costurile nu sunt prea mari, atâta timp cât vorbim de securitate. Bun, şi da, se găsesc sume, e vorba de un miliard, dacă nu mă înşel”, a declarat Grindeanu la Antena3. 

A fost cea mai fermă poziție exprimată de un lider politic român. În rest, partidele parlamentare au adoptat o poziție prudentă.

Întrebarea privind apartenența României la Consiliul de Pace a figurat într-un sondaj de opinie al Avangarde. Cei mai mulți români au spus „da” (44%), în timp ce 36% se opun. Restul de 20% au declarat că nu știu sau nu vor să se pronunțe.