Două decizii urgente pentru sectorul energetic în prima parte a anului 2020: CE Oltenia și Marea Neagră

Anul acesta va consemna ultima șansă pentru ca CE Oltenia să rămână și în viitor cu o contribuție însemnată în producția de energie electrică. Totodată, 2020 este un an cheie pentru luarea unei decizii finale de investiție în cel mai mare perimetru offshore de gaze naturale din Marea Neagră.

Fereastra de oportunitate s-a îngustat considerabil atât pentru cărbune cât și pentru gazele naturale. În contextul european al unei realocări semnificative a liniilor de creditare dinspre capacitățile de producție pe bază de combustibili fosili spre tehnologiile regenerabile, eficiență energetică și tehnologii cu emisii reduse de carbon, versatilitatea utilizării gazelor naturale îi conferă acestei resurse statutul de combustibil de tranziție.

În România, prima fază a tranziției energetice ar însemna trecerea treptată de la utilizarea cărbunelui la gaze naturale în producția de energie electrică. Acest „switch” care se va întinde de-a lungul acestei decade, va depinde, însă, de o serie de măsuri care vor trebui să fie luate în prima parte a acestui an. Exploatarea gazelor din Marea Neagră și menținerea în viață a CE Oltenia sunt esențiale pentru viitorul sistemului energetic național.

Cât de repede se va adapta CE Oltenia tranziției energetice

Acest proces a început cu intenția Guvernului de a-i acorda Complexului Energetic Oltenia un credit de 1.2 miliarde de lei pentru plata certificatelor de carbon aferente anului 2019. Soluția corectă ar fi fost ca banii din certificatele de carbon să se întoarcă în investiții în infrastructură energetică și în măsuri de dezvoltare durabilă în regiunile miniere.

Doar că acești bani fie zac pe undeva prin Fondul de Mediu, fie se duc pe acordarea de subvenții de câte 10.000 de euro pentru mașini electrice, de care beneficiază doar cei care au bani să-și permită așa ceva. Am aflat de la Ministerul Mediului, printr-un răspuns la o interpelare pe care am făcut-o anul trecut, că în conturile AFM au intrat 1.1 miliarde de lei pentru proiecte de decarbonare, bani veniți din certificatele de carbon, iar pânăîn luna octombrie 2019 fuseseră cheltuiți în jur de 60 de milioane de lei.

Revenind la împrumutul acordat de Minister, CE Oltenia ar trebui, până la finalul primului trimestru, în schimbul acestor bani, să întocmească împreună cu BEI și cu BERD un plan de dezvoltare și decarbonare și, separat, un plan de restructurare a activității. Altfel, ar trebui, ca până la vară, să restituie acest împrumut. Termenul de martie 2020 este unul întârziat mai ales că, conducerea CE Oltenia primise încă din iulie anul trecut solicitări similare din partea fostului Minister al Energiei. Aceste planuri ar fi trebuit, cel puțin în teorie, să fie deja gata.

Tot anul trecut, la finalul lunii octombrie, reprezentanții ministerului Energiei din guvernul Dăncilă și reprezentanții companiei afirmau într-un răspuns la o interpelare pe care am adresat-o, că CE Oltenia și-a propus să obțină o finanțare europeană consistentă prin Mecanismul 10d pentru a construi mai multe capacități noi de producție a energiei electrice, pe bază de gaze naturale, de aproximativ 900 de MW.

Concomitent, CE Oltenia ar trebui, treptat, să scoată din producție capacitățile ineficiente și poluante bazate pe lignit. Costul unor noi investiții în capacități care folosesc gazul natural se ridică la 750 de milioane de euro, conform estimărilor făcute de reprezentanții CE Oltenia.

Dacă CE Oltenia vrea să obțină finanțare prin Mecanismul 10d, anul 2020 va fi ultimul tren. Acest fond este coordonat de BEI. Statele membre UE au decis, la mijlocul lunii noiembrie a anului trecut, să transforme această bancă într-una care să sprijine, începând cu anul 2021, doar proiectele „verzi”. Excepție vor face doar acele proiecte energetice bazate pe combustibili fosili care vor primi, până la finele anului 2020, aprobarea comisiei de experți care face validarea!

Condiția impusă de BEI pentru a finanța tranziția de la cărbune la gaze naturale este aceea ca viitoarele capacități de producție a energiei electrice să nu emită o cantitate mai mare de 250 de grame de dioxid de carbon per kWh.

Cum BEI și BERD, la solicitarea Guvernului României, vor face parte din grupul de lucru care va elabora planul de dezvoltare și decarbonare a CE Oltenia, rămâne de văzut ce grad de flexibilitate va exista pentru a face tranziția de la cărbune la gaze naturale. În orice caz, BEI și BERD trebuie să țină cont că gazul natural poate contribui la securitatea aprovizionării cu energie electrică echilibrând intermitența energiei regenerabile și răspunzând la cererea de energie în momentele de vârf de consum.

Identificarea unui cadru fiscal potrivit pentru exploatarea noilor zăcăminte de gaze naturale

Cei trei ani de guvernare PSD-ALDE au lăsat ca moștenire, printre altele, un regim de taxare al producției interne de gaze naturale instabil și impredictibil. Cadrul fiscal a fost fixat pe fondul unei așteptări iluzorii de creștere susținută a prețului la producția de gaze naturale. Aceste așteptări au fost motivate de nevoia de a pune, pe hârtie, niște cifre cu multe zerouri, pentru câștiguri electorale, fără a se ține cont, însă, de contextul de piață regional.

Luarea unei decizii finale de investiție pentru exploatarea perimetrului Neptun Deep întâmpină, astăzi, mai multe provocări decât în 2018, care depășesc, însă, prevederile Legii Offshore. În ultimul an și jumătate, contextul de piață regional a fost mai degrabă caracterizat de abundență de gaze naturale și prețuri reduse (mai ales pe fondul unor ierni blânde). În plus, ExxonMobil, operatorul perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră, testează piața să vadă dacă există vreun interes pentru a prelua partea sa de concesiune. Identificarea unui consorțiu cu tradiție în industria de exploatare a gazelor naturale și cu resurse financiare importante va fi o misiune extrem de dificilă.

Guvernul condus de Ludovic Orban consideră, la fel ca și cel condus de Viorica Dăncilă, că una dintre cheile deblocării investiției în exploatarea gazelor din Marea Neagră este modificarea Legii Offshore, pentru a mai salva ce a mai rămas de salvat din acest proiect. Pentru aceasta, Executivul liberal a cerut „un consens politic” care ar trebui atins chiar în prima parte a acestui an într-un Parlament dezorganizat și deosebit de fragmentat. Chiar și așa, Guvernul nu a abordat în mod serios acest subiect pe agenda politică.

Punctele sensibile din Legea Offshore supuse dezbaterii de fostul Executiv sunt eliminarea obligației de tranzacționare pe bursă a producției interne de gaze, revizuirea pragurilor de preț de la care se face taxarea suplimentară, nivelul deducerilor fiscale ale investițiilor și stabilitatea cadrului fiscal în întregul său.

Președintele Klaus Iohannis și-a propus ca obiectiv în noul său mandat ca România să devină un hub energetic. Dacă Guvernul liberal împărtășește aceeași viziune ca președintele Iohannis, atunci obligația de tranzacționare a producției interne de gaze naturale pe bursele românești ar trebui păstrată. Acest lucru era prevăzut și în OUG 64/2016, ordonanța care dereglementa prețul la producător de la 1 aprilie 2017, pe care liberalii, aflați atunci în opoziție la guvernul PSD, au susținut-o fără echivoc.

Ce ar trebui să se întâmple în continuare? Ei bine, guvernul PNL trebuie să fie unul responsabil și să prezinte public predicții și analize de piață serioase care să indice evoluția prețurilor la producția de gaze naturale, luând în calcul contextul regional. În funcție de astfel de calcule, precum și de evoluția prețului certificatelor de carbon în următorii ani, cadrul fiscal ar trebui adaptat astfel încât să nu descurajeze în niciun fel noile investiții. Această decizie ar trebui dublată de un regim fiscal care să încurajeze valorificarea superioară a gazelor naturale în beneficiul tuturor românilor. Despre viziunea USR cu privire la acest lucru am vorbit pe larg în acest policy brief.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro