E bine sa stim sau sa nu stim despre mineriade? Ce invata elevii la scoala despre mineriade si cum functioneaza amnezia sociala

Gafa unei prezentatoare TV referitoare la Marian Munteanu, liderul miscarii studentesti din Piata Universitatii la Mineriada din 1990, urmata de decizia postului de a o scoate de pe post a impartit online-ul in doua: „este o eroare inacceptabila sa nu stii cine a fost Munteanu” – au sustinut unii, in timp ce altii au spus: „de unde sa stie, era un copil la Mineriada”. „Este fenomenul de amnezie sociala”, a explicat pentru HotNews.ro psihologul Mircea Miclea, care a precizat ca acest proces ajuta societatea sa inoveze, sa nu fie obsedata de trecut. Dar elevii invata in scoala despre Mineriade? Vezi mai jos raspunsul unor inspectori scolari de Istorie, programele scolare, precum si problemele ridicate de rectorul Universitatii Babes-Bolyai, profesor universitar de istorie.

O realizatoare Digi 24 l-a intrebat pe Marian Munteanu, care a stat in coma 4 zile dupa ce un miner a incercat sa il decapiteze, daca a fost in Piata Universitatii la Mineriada din 1990. Detalii aici

Cat de mare este gap-ul informational dintre generatii si care este efectul necunoasterii istoriei recente? Pentru a raspunde acestor intrebari, HotNews.ro a verificat ce invata copiii despre mineriade, in scoala, cum sunt formati profesorii de istorie si ce spun specialistii despre aceasta uitare.

Mircea Miclea: Este fenomenul de amnezie sociala

Mircea Miclea

Foto: Agerpres

„Este un fenomen general: este fenomenul de amnezie sociala. Orice eveniment, chiar daca este dramatic, se sterge din memoria colectiva aproape integral in maximum 20-25 de ani. Un exemplu este revolutia lui Tudor Vladimirescu; dupa 25 de ani, nu se mai stia cine este Tudor Vladimirescu„, a explicat pentru HotNews.ro psihologul Mircea Miclea, fost ministru al Educatiei si profesor la Departamentul de Psihologie din Universitatea Babes-Bolyai.

Miclea a precizat ca „acest fenomen se accentueaza acum, cand ritmul schimbarilor e mult mai rapid ca inainte si atunci apare o uitare mai rapida a trecutului decat a fost anterior„.

In ceea ce priveste efectele instalarii acestei amnezii, fostul ministru al Educatiei a declarat ca „intelegerea realitatii e afectata, pentru ca aceasta intelegere a realitatii necesita informatii despre istorie. Dar, altfel, nu cred ca avem de-a face cu efecte„.

„Nu cred ca este un pericol in comportamentul oamenilor. Este zicala care spune ca daca uiti istoria, risti sa o tot repeti. Dar si daca stii istoria, tot o repeti. Era vie memoria primului razboi mondial si nimic nu a impiedicat omenirea sa porneasca al doilea razboi. Amnezia sociala este buna pentru ca te ajuta sa inovezi, nu mai esti obsedat de trecut si de problemele lui„, a afirmat pentru HotNews.ro Mircea Miclea.

Intrebat daca este nevoie de mai multe lectii despre mineriade, in scoala, fostul ministru a raspuns: „Nu. E nevoie mai degraba de lectii despre anteprenoriat, pentru ca in felul acesta ii invatam pe copii cum sa construiasca viitorul. Daca le dam lectii tot despre mineriade, ii tinem ancorati in trecut„.

Elevii invata in scoala despre Mineriade?

„Acest subiect – mineriadele – trebuie atins in clasele a XI-a (Domeniul Popoare si Spatii in secolul al XX-lea, Capitolul Europa si lumea in secolul XX, studiul de caz Imaginea Romanei in presa internationala dupa anul 1989) si in clasa a XII-a (Domeniul Statul si politica, Capitolul Romania Postbelica. Constructia democratiei postdecembriste). Continutul mentionat anterior se afla in programa de istorie pentru clasa a XII-a,obligatorie pentru toate profilurile si specialitatile invatamantului liceal„, a raspuns, la solicitarea HotNews.ro, Ministerul Educatiei.

La intrebarea ce anume invata elevii despre mineriade, reprezentantii Ministerului au spus ca „mineriadele, in special perioada 13-15 iunie 1990, sunt tratate in cadrul dezvoltarii democratiei romanesti in primii ani dupa evenimentele din 1989. Ele sunt percepute de catre elevi ca un derapaj nedemocratic, fiind evidentiate mai ales consecintele (inclusiv imaginea tarii in exterior) care au marcat negativ, pentru cativa ani, istoria recenta a Romaniei„.

„Informatii despre mineriade au fost introduse in programa inca din 1998. Noua programa din 2006 a dezvoltat acest moment funest pentru istoria Romaniei, introducand informatii si pentru clasa a XI-a„, a precizat, la solicitarea HotNews.ro, Ministerul Educatiei.

Ministerul a explicat ca „exista cursuri de formare pentru profesori in cadrul programului Istoria Recenta a Romaniei (cuprinzand evenimentele din perioada 1944/1947-2007), dezvoltat de minister din fonduri structurale. In acest sens au fost elaborate o programa, un manual (aflat in acest moment in curs de digitalizare) si un ghid al profesorului. Incepand cu anul scolar 2016-2017, dupa finalizarea proiectului, cursul va avea statut optional pentru elevii din ciclul superior al liceului”.

„Parcurgerea programei scolare este obligatorie„, au precizat reprezentantii Ministerului.

Mihai Manea, inspector scolar de Istorie: Elevilor le sunt prezentate desfasurarea cronologica a evenimentelor si extrase din presa vremii

Mihai Manea

Foto: Agerpres

Contactat de HotNews.ro, inspectorul scolar de Istorie din Inspectoratul Municipiului Bucuresti, Mihai Manea, a declarat ca „la clasa a XI-a exista la Istorie o tema care se numeste Imaginea Romaniei dupa 1989 in presa din strainatate, iar la aceasta tema se face despre mineriade. Manualul editurii Corint are nu numai discutii pe aceasta tema. Si imi aduc amite ca in perioada fostului ministru Hardau introducerea unei astfel de teme in programa a fost considerata de unii, in Parlament, ca ar reprezenta un atac la adresa lui Iliescu„.

„Iar la a XII-a exista de asemenea tema Constructia democratiei postdecembriste in Romania, unde exista mentiune despre mineriade, despre tot ce inseamna afectarea prestigiului Romaniei„, a precizat inspectorul.

Mihai Manea a explicat ca elevilor le sunt prezentate desfasurarea cronologica a evenimentelor si extrase din presa vremii care oglindea mineriadele, pentru ca elevul sa isi formeze spiritul civic si critic.

Dar este o problema, spune inspectorul de Istorie: „problemele care nu sunt intodeauna clar demonstrate, cu arhive deschise, in care n-avem verdicte, in momentul cand i le prezint elevului la clasa, eu trebuie sa fiu foarte circumspect cu privire la ce intelege copilul in probleme controversate si trebuie sa fiu foarte clar, in acelasi timp„.

In ceea ce priveste modul in care sunt formati profesorii de Istorie, inspectorul scolar a declarat pentru HotNews.ro ca „s-au realizat foarte multe formari pe istoria comunismului si a holocaustului. Este ceea ce face Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER) si avem si un manual de istorie recenta. Deci profesorul afla masiv din formare. In facultate nu pot sa va spun, dar din cate stiu eu programa universitara nu e pusa intotdeauna de acord cu programa scolara. Exista o discrepanta. Dar sursa principala de informatie este formarea profesorului, formare organizata de IICCMER, precum si utilizarea cursului de istoria comunismului”.

Profesorii de Istorie nu au insa obligatia sa faca formare pe un anumit subiect, ci sunt obligati „ca in 5 ani sa obtina 90 de credite transferabile prin cursuri de formare”.

La finalul celor 12 clase, „nu stiu daca elevul va sti numele lui Marian Munteanu, dar sigur il va sti pe al lui Iliescu, sigur va auzi de Mineriade si de formarea statului de drept. Ne aflam printre putinele state europene care updateaza programele scolare pana aproape in zilele noastre. Teoretic, elevul trebuie sa stie despre aceste lucruri„, a declarat pentru HotNews.ro inspectorul scolar pe Istorie din Inspectoratul Municipiului Bucuresti.

Ioan Aurel Pop, rectorul Universitatii Babes-Bolyai si profesor de Istorie: Acum se fac profesori de istorie oriunde opreste trenul in gara

Ioan Aurel Pop

Foto: Agerpres

Studentii invata despre mineriade la Facultatea de Istorie, insa „problema este ca la scoala nu se ajunge, pentru ca intr-o ora este extrem de putin sa poti atinge toate subiectele. Si mai e si pasiunea profesorului pentru scoala. Acum se fac profesori de istorie oriunde opreste trenul in gara. Diploma de la Cluj este egala cu diploma de oriunde si atunci nu se mai poate distinge intre absolventul bine pregatit si cel mai putin, cu toate ca angajatorul stie care sunt brandurile universitare„, a declarat pentru HotNews.ro Ioan Aurel Pop, rectorul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, doctor in Istorie si profesor de Istorie.

Acesta a precizat ca simte intre generatii „o diferenta foarte mare si de cunostinte legate de istoria contemporana, dar si o diferenta de cunostinte in general pentru ca istorie nu se mai face decat maxim 1 ora pe saptamana„.

„Este o lipsa de cunostinte si bazata pe prejudecata ca stie calculatorul si ca este de ajuns sa accesam o baza de date pentru a afla totul. Ori daca in cel mai performant calculator din lume, in mintea noastra, nu inmagazinam niste date, se intampla si asa ceva„, a sustinut Ioan Aurel Pop.

Rectorul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca a declarat pentru HotNews.ro ca „stergerea memoriei colective inseamna crearea de oameni infirmi intelectual, care nu pot lua decizii corecte pentru prezent si pentru viitor„.

Ce prevad programele scolare

Descarca de aici Programa scolara de la Istorie – clasa a XI-a

Descarca de aici Programa scolara de la Istorie – clasa a XII-a

Citeste si:

O realizatoare Digi 24 l-a intrebat pe Marian Munteanu, care a stat in coma 4 zile dupa ce un miner a incercat sa il decapiteze, daca a fost in Piata Universitatii la Mineriada din 1990

Ion Iliescu, pus sub acuzare pentru „infractiuni impotriva umanitatii” in dosarul Mineriada din 1990

Fostul director SRI Virgil Magureanu este suspect in dosarul Mineriadei

E bine sa stim sau sa nu stim despre mineriade? Ce invata elevii la scoala despre mineriade si cum functioneaza amnezia sociala

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”